Noile reguli de angajare pentru muncitorii străini ar putea reduce drastic numărul agențiilor de recrutare. Ce schimbări pregătește Guvernul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Între 70% și 80% dintre agențiile mici și mijlocii de plasare a forței de muncă riscă să iasă de pe piață începând cu 8 august, odată cu intrarea în funcțiune a platformei WorkinRomania, susțin reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM). Organizația atrage atenția că noile reguli aduc beneficii importante prin digitalizare și o protecție mai bună pentru lucrătorii străini, însă garanțiile financiare impuse agențiilor ar putea reduce drastic concurența din domeniu.

Patronatul avertizează: Până la 80% dintre agențiile de recrutare riscă să iasă de pe piață

Platforma WorkinRomania va deveni operațională din 8 august și va gestiona digital accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România. Noile reglementări introduc proceduri complet digitalizate, contracte bilingve și noi obligații pentru agențiile de plasare.

Potrivit PIFM, cea mai mare provocare este reprezentată de garanțiile financiare pe care agențiile trebuie să le constituie.

„Data de 8 august 2026, când platforma WorkinRomania ar trebui să devină operaţională, marchează cea mai profundă transformare a acestui sector din ultimii ani. Da, există un risc real de concentrare a pieţei. Garanţia financiară de 75.000 euro pentru agenţiile de plasare, cu majorări de 50.000 euro pentru fiecare 250 de lucrători suplimentari, reprezintă o barieră de intrare care, în opinia noastră, va elimina între 70% şi 80% dintre agenţiile mici şi mijlocii active astăzi”, a declarat pentru News.ro Elena Panțiru, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Recrutare. Sursa foto: Freepik

PIFM: Multe firme nu vor putea susține aceste costuri

Conform patronatului, multe firme nu vor putea susține aceste costuri, ceea ce va favoriza rămânerea pe piață doar a operatorilor cu resurse financiare importante.

„Consecinţa firească este o concentrare a pieţei în mâinile câtorva operatori mari, capabili să imobilizeze sume de ordinul sutelor de mii de euro. Aceasta nu este o ipoteză, este un efect matematic al pragului financiar. Paradoxul este că tocmai concurenţa dintre agenţii este cea care protejează lucrătorii străini de abuzuri şi menţine preţurile serviciilor la un nivel rezonabil pentru angajatori”, afirmă Elena Panțiru.

Patronatul avertizează asupra riscului de migrație ilegală

Reprezentanții PIFM susțin că reducerea numărului de agenții autorizate nu va conduce automat la diminuarea migrației ilegale, ci ar putea avea efectul opus.

„Rezumarea activităţii agenţiilor de plasare la un set de norme punitive şi sancţiuni excesive, fără nicio componentă de profesionalizare a sectorului, nu poate produce un rezultat bun. Un sistem care doar sancţionează, dar nu construieşte competenţă şi standarde profesionale, împinge activitatea către zona gri, în loc să o formalizeze. Combaterea migraţiei ilegale se face prin proceduri accesibile, previzibile şi rapide, nu prin bariere financiare şi amenzi care descurajează tocmai operatorii care vor să lucreze legal”, menționează Elena Panțiru.

Digitalizarea și contractele bilingve, printre schimbările apreciate

Patronatul consideră că digitalizarea completă a procedurilor prin platforma unică reprezintă un pas înainte, deoarece reduce birocrația, deplasările și posibilitățile de corupție.

Totodată, introducerea contractelor bilingve este văzută ca o măsură care oferă o protecție suplimentară lucrătorilor străini, iar obligația agențiilor de a identifica un nou loc de muncă atunci când contractul încetează este apreciată drept o schimbare benefică.

Critici privind răspunderea agențiilor de recrutare

Pe lângă avantajele aduse de noul sistem, PIFM reclamă faptul că agențiile pot fi trase la răspundere pentru situații asupra cărora nu au control.

„Cel mai grav este sistemul de răspundere obiectivă - agenţia răspunde pentru fapte pe care nu le poate controla: decizii ale consulatelor de a respinge vize, întârzieri ale altor autorităţi în soluţionarea prelungirilor, conduita proprie a lucrătorului care abandonează locul de muncă. Sancţiunile se cumulează nejustificat: pentru aceeaşi faptă, o agenţie poate primi simultan amendă, executarea garanţiei şi suspendarea autorizaţiei. Nu există gradualitate, nu există avertisment la prima abatere, cum prevede orice sistem administrativ echilibrat din Uniunea Europeană”, declară Elena Panțiru.

Un alt aspect contestat este contractul tripartit dintre agenție, angajator și lucrătorul străin.

„În practică, dacă lucrătorul demisionează sau angajatorul denunţă contractul, agenţia rămâne obligată în continuare, ca şi cum ar fi “angajată” pe mai departe faţă de un raport care, de fapt, s-a stins. Este un non-sens juridic: un contract tripartit nu poate produce efecte doar între două părţi după ieşirea celei de-a treia. Când o parte iese din el, contractul ar trebui să devină nul de drept, nu să supravieţuiască artificial în sarcina exclusivă a agenţiei”, susține Elena Panțiru.

90.000 de muncitori străini admiși în 2026

Vechea procedură reglementată de OG 25/2014 a fost abrogată la 27 aprilie 2026, fiind înlocuită de sistemul prevăzut de OUG nr. 32/2026. După perioada de tranziție, noile obligații vor deveni aplicabile din 8 august.

Pentru anul 2026, contingentul aprobat pentru lucrătorii străini nou-admiși pe piața muncii este de 90.000 de persoane, față de 100.000 în anul precedent. Potrivit datelor Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, până la 15 iulie au fost emise 65.040 de avize de angajare.