Tarife gaze naturale. Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Europa se apropie de sezonul rece cu stocuri de gaze mai mici decât și-ar fi dorit, după ce reaprovizionarea depozitelor a fost întârziată în timpul verii pe fondul creșterii prețurilor provocate de războiul dintre SUA și Iran. În aceste condiții, statele europene trebuie să accelereze achizițiile înainte de iarnă, într-o piață în care concurența pentru gaze naturale lichefiate devine tot mai puternică, potrivit Bloomberg.
Europa trebuie să cumpere rapid volume importante de gaze
După criza energetică din 2022, statele Uniunii Europene au decis să intre în fiecare sezon rece cu rezerve consistente de gaze. În această vară însă, guvernele și companiile au amânat o parte dintre achiziții, după creșterea bruscă a prețurilor provocată de conflictul dintre Statele Unite și Iran.
Războiul s-a prelungit, iar la începutul toamnei fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz rămân aproape blocate. În același timp, prețurile gazelor sunt de aproximativ două ori mai mari decât în urmă cu un an. Pentru ca depozitele europene să ajungă măcar la obiectivul minim de 75%, ar mai fi nevoie de achiziții de peste 100 de terawați-oră, evaluate de Bloomberg la aproximativ șapte miliarde de euro.
Ritmul de injectare a gazelor în depozite ar trebui astfel să crească până la niveluri care nu au mai fost întâlnite în această perioadă a anului de la criza energetică din 2022.
„Acest lucru creează riscul unei „lupte globale pentru combustibil”, spune Go Katayama, analist șef GNL la Kpler.
Prețurile ar putea trece de 100 de euro pe megawatt-oră
În timpul iernii, prețul gazelor ar putea depăși pragul de 100 de euro pe megawatt-oră. O asemenea evoluție ar putea determina Europa să atragă o parte mai mare din volumele disponibile pe piață, în detrimentul unor state cu putere financiară mai redusă, precum Pakistan și Bangladesh.
În timpul crizei din 2022, cele două țări s-au confruntat deja cu pene de curent și cu oprirea unor centrale, după ce costurile energiei au crescut puternic. Pentru Europa, o penurie fizică de gaze este considerată puțin probabilă, însă pericolul vine din preț. Scumpirea energiei ar putea împinge din nou inflația în sus și ar putea afecta serios economia europeană.
Oxford Economics estimează că inflația ar putea depăși 6%, adică aproximativ dublul nivelului actual. Un asemenea scenariu ar putea pune presiune pe băncile centrale pentru majorări ale ratelor dobânzilor mai mari decât cele anticipate în prezent de piețe. Investitorii de pe piața obligațiunilor au avertizat deja că o nouă creștere puternică a prețului gazelor ar putea reaprinde inflația și ar obliga băncile centrale să intervină mai agresiv.
Daniel Karl, economist principal la Oxford Economics, a afirmat că modelele indică o inflație care va depăși 6%, aproximativ dublul nivelurilor actuale, ceea ce ar însemna o „iarnă dureroasă atât pentru consumatori, cât și pentru industrie, cu răspunsuri fiscale inegale în statele membre ale UE, din cauza capacităților fiscale diferite”.
Gaze. Sursă foto: Freepik
Vremea poate schimba rapid situația
Evoluția pieței gazelor va depinde în mare măsură și de condițiile meteorologice din timpul iernii. El Niño ar putea aduce Europei un început de sezon rece mai blând și cu furtuni, însă eventualele valuri de frig care ar apărea ulterior ar putea crește rapid consumul pentru încălzire.
Presiuni suplimentare ar putea veni și din alte direcții. Achizițiile mai agresive ale Chinei, întreruperile livrărilor din Norvegia, principalul furnizor european prin conducte, sau apariția unui uragan în Statele Unite ar putea tensiona și mai mult piața.
„Am putea asista cu ușurință la o creștere forțată a prețului de referință al gazului european doar pentru a reechilibra fluxurile globale și a exclude agresiv orice cerere asiatică”, a declarat James O’Brien, șeful departamentului de GNL la D.Trading, o unitate a companiei private de energie din Ucraina, DTEK.
Concurența pentru GNL a început deja
Disputa pentru volumele disponibile în această iarnă s-a intensificat înainte de intrarea propriu-zisă în sezonul rece. India a încercat să înlocuiască livrările pierdute din Qatar, iar importurile sale au înregistrat în august cea mai mare creștere din ultimii aproape șase ani. Taiwan și Thailanda caută la rândul lor noi surse de aprovizionare, iar Coreea de Sud își rezervă deja livrările necesare pentru iarnă.
Chiar și o eventuală redeschidere rapidă a Strâmtorii Ormuz nu ar elimina imediat tensiunile de pe piața gazelor naturale lichefiate. David Lewis, analist senior pentru gaze și GNL la Wood Mackenzie Ltd., estimează că piața ar rămâne tensionată.
Qatarul, care în mod obișnuit este al doilea mare exportator de GNL la nivel mondial, ar avea nevoie de aproximativ 12 săptămâni pentru revenirea completă a producției, fără a lua în calcul cele două linii de producție avariate în atacurile iraniene, potrivit analistului.
„Sunt foarte probabile noi creșteri de prețuri înainte de iarnă”, a declarat Udayan Bhattacharya, trader-șef la Global Risk Management. „Într-un scenariu de închidere prelungită, este puțin probabil ca Qatarul să ofere o ușurare semnificativă înainte de iarnă și poate nici măcar în timpul iernii.”
Diferențe mari între depozitele statelor europene
Țările Uniunii Europene au ajuns la începutul toamnei cu niveluri foarte diferite ale rezervelor de gaze. Italia are depozitele umplute în proporție de aproximativ 83%.
Situația este mult mai complicată în Germania, care dispune de cele mai mari capacități de stocare a gazelor din Europa, dar ale cărei depozite sunt umplute doar pe jumătate.
Stocurile sunt scăzute și în Olanda și Belgia, două dintre centrele importante ale pieței gazelor din Europa, care alimentează inclusiv statele vecine. Presiunea asupra pieței ar putea crește și mai mult din luna ianuarie.
Atunci urmează să intre în vigoare interdicția Uniunii Europene asupra GNL-ului rusesc, care acoperă în prezent aproximativ 5% din consumul total de gaze al blocului comunitar.
Recomandările noastre
