Parlamentul începe sesiunea de toamnă cu aceeași criză politică. PSD, PNL, USR și UDMR au variante diferite pentru viitorul Guvern

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Parlamentul își reia activitatea marți, 1 septembrie, într-un moment în care România nu are încă un Guvern cu puteri depline. Criza politică se prelungește de peste 130 de zile, perioadă record pentru un Executiv interimar în perioada postdecembristă. Partidele intră în sesiunea de toamnă cu priorități legislative diferite, dar mai ales cu poziții divergente privind formarea viitorului Guvern. PSD îl susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și vrea ca social-democrații să facă parte din Executiv. PNL și USR resping însă un Guvern condus de PSD, iar UDMR își menține sprijinul pentru Siegfried Mureșan.

Parlamentul începe sesiunea de toamnă fără majoritate pentru noul Guvern. Cine are șanse să ajungă la Palatul Victoria

AUR propune o altă ieșire din criză și cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate. În același timp, președintele Nicușor Dan reia marți consultările cu partidele parlamentare.

Prima încercare de formare a unui nou Guvern a venit pe 4 iunie, când Eugen Tomac a fost desemnat pentru funcția de premier. Propunerea a generat tensiuni în PNL, după ce liderii liberali au considerat că lista de miniștri favoriza PSD.

Ilie Bolojan a respins public formula, iar lipsa sprijinului din partea PNL și USR a dus, pe 14 iunie, la retragerea mandatului de către Eugen Tomac.

A urmat nominalizarea lui Adrian Veștea. Parlamentul a respins însă Guvernul propus de acesta, care a obținut 189 de voturi „pentru”, față de cele 233 necesare pentru învestire.

Nominalizarea lui Veștea a amplificat și tensiunile din PNL. Mai mulți parlamentari liberali au susținut candidatura în ciuda poziției oficiale a partidului. Ulterior, unii dintre ei au contestat în instanță decizii luate de conducerea formațiunii și au obținut suspendarea unor hotărâri.

România intră astfel în toamnă cu aceeași problemă care a dominat scena politică în ultimele luni: găsirea unei formule capabile să obțină majoritatea parlamentară necesară pentru formarea unui Guvern.

PSD îl susține pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier

PSD a clarificat luni, 31 august, la Sinaia, cine este candidatul partidului pentru funcția de prim-ministru. Consiliul Politic Național a decis că Sorin Grindeanu reprezintă singura variantă susținută de social-democrați.

„Propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru este luată de acum 3 luni. Nu s-a schimbat nimic. Noi nu ne schimbăm deciziile după cum bate vântul. Evident că-mi asum funcția de prim-ministru. Însă vă reamintesc că președintele e cel care face desemnarea”, a declarat luni Sorin Grindeanu.

Grindeanu. Sursa foto: Captură video

Liderul PSD a explicat și ce formule de guvernare acceptă partidul.

„Ceea ce am stabilit noi astăzi, Partidul Social-Democrat, este cadrul politic în care PSD va susține viitorul guvern, iar variantele sunt fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alții care confundă guvernul cu o primărie, eu știu ce înseamnă să fii premier”, a mai spus șeful partidului.

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, susținuse încă de la sosirea la reuniunea de la Sinaia că partidul nu își schimbă opțiunea și consideră posibilă susținerea unui Guvern minoritar.

După ședință, Grindeanu a confirmat că este pregătit să își asume mandatul de premier și a spus că își dorește ca România să aibă un nou Guvern până pe 15 septembrie.

Problema principală rămâne însă obținerea voturilor necesare în Parlament. PSD are 127 de parlamentari și nu poate forma singur o majoritate.

Social-democrații au două variante: un Guvern minoritar format doar din reprezentanții partidului sau o formulă politică mai largă, construită în jurul PSD. În ambele scenarii, partidul condiționează participarea sa la guvernare de propria prezență în Executiv.

La Sinaia, PSD a adoptat și o rezoluție prin care propune partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un „Acord al celor zece priorități naționale”.

PNL respinge un Guvern condus de PSD

PNL intră în noua sesiune parlamentară cu o poziție care nu s-a schimbat în privința PSD. Ilie Bolojan a exclus susținerea unui Guvern condus de social-democrați.

Un alt obstacol îl reprezintă însă situația internă a partidului. Un grup de 17 parlamentari liberali nu mai susține formula politică promovată de conducerea PNL. Situația complică planul unui Guvern minoritar PNL-USR-UDMR, susținut inițial de liderii liberali.

Pe 19 august, Ilie Bolojan a respins din nou ideea unui Executiv condus de PSD și a acuzat social-democrații că nu au respectat înțelegerile politice existente.

PNL are și o listă de priorități pentru sesiunea de toamnă. Printre acestea se numără reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea numărului de parlamentari și diminuarea dimensiunii administrației locale.

Liberalii mai vor reforma finanțării sistemului de sănătate și aplicarea legii lustrației.

Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru Cotidianul că perioada în care România este condusă de un Guvern interimar a devenit prea lungă și că blocajul politic trebuie depășit.

„Acum, Partidul Național Liberal are o decizie luată anterior, și anume de a-l propune pe Siegfried Mureșan ca premier împreună cu USR și UDMR. Nu am luat o altă decizie de atunci, pentru că nu au mai fost consultări oficiale”, a transmis Bolojan.

Liderul PNL a reiterat și opoziția partidului față de intrarea la guvernare împreună cu PSD.

USR acceptă doar o formulă fără PSD

USR păstrează aceeași linie politică și respinge orice formulă de Guvern în care PSD ar avea un rol.

Dominic Fritz a reafirmat această poziție pe 27 și 29 august. USR acceptă doar varianta unui Guvern minoritar format împreună cu PNL și UDMR.

Formațiunea se confruntă, în paralel, cu o problemă legată de mandatul lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara. Curtea Constituțională a validat în august o modificare a legii ANI prin care o persoană declarată definitiv în conflict de interese își pierde automat mandatul.

Dominic Fritz a denumit modificarea „legea anti-Timișoara”, după ce instanța a stabilit definitiv, în luna iunie, existența unui conflict de interese în cazul său.

Președintele Nicușor Dan a promulgat legea pe 28 august, invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Termenul de 30 de zile a început să curgă, iar Fritz riscă să își piardă mandatul.

Proiectele administrației locale ar urma să continue sub coordonarea celor doi viceprimari USR.

UDMR își păstrează sprijinul pentru Siegfried Mureșan

UDMR susține în continuare candidatura lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, alături de PNL și USR.

Kelemen Hunor a respins informațiile potrivit cărora formațiunea ar fi dispusă să voteze orice persoană desemnată de președintele Nicușor Dan.

Liderul UDMR a transmis că formațiunea nu poate începe o negociere cu PSD înainte ca șeful statului să facă o nouă desemnare. Pentru moment, partidul nu are motive să renunțe la candidatura lui Siegfried Mureșan, susținută încă din luna iunie.

Kelemen Hunor a catalogat informațiile contrare poziției oficiale drept „invenții, povești”.

UDMR consideră că România are nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline și respinge varianta alegerilor anticipate.

AUR cere alegeri parlamentare anticipate

AUR, SOS România, POT și grupul Pace-România Înainte nu iau parte la negocierile pentru formarea Executivului. Cele patru grupări controlează însă împreună peste 130 de mandate, ceea ce le poate transforma într-un factor important în cazul unui Guvern minoritar.

AUR a adoptat pe 30 august, la Severin, o rezoluție prin care solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Formațiunea consideră că blocajul politic nu mai poate continua și propune inclusiv modificarea Constituției. AUR vrea ca președintele să fie obligat să numească premierul într-un termen stabilit clar, iar Parlamentul să fie dizolvat automat dacă niciun Guvern nu primește votul de încredere în 60 de zile.

PSD nu ia însă în calcul o alianță cu AUR.

Întrebat luni dacă social-democrații sunt dispuși să negocieze cu AUR pentru obținerea voturilor necesare învestirii unui Guvern, Sorin Grindeanu a respins această posibilitate.

„În ceea ce privește AUR poziția noastră NU s-a schimbat. Respect și respectăm alegătorii acestui partid, însă nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”, a afirmat Grindeanu.

Nicușor Dan reia consultările cu partidele

Președintele Nicușor Dan trebuie să decidă acum care va fi următoarea nominalizare pentru funcția de premier. Consultările cu partidele parlamentare sunt programate pentru 1 septembrie.

Șeful statului a susținut în repetate rânduri că alegerile anticipate ar putea însemna pierderea mai multor luni, fără garanția că rezultatul electoral va fi diferit.

La 21 august erau îndeplinite două dintre cele trei condiții constituționale necesare pentru dizolvarea Parlamentului: trecerea celor 60 de zile de blocaj și respingerea primei propuneri de premier, Adrian Veștea.

Pentru declanșarea procedurii mai este necesară respingerea unei a doua propuneri de învestitură.

Surse politice susțin că Nicușor Dan nu intenționează să împingă situația spre alegeri anticipate până la sfârșitul anului.

Președintele a confirmat pe 29 august că va relua consultările și s-a declarat optimist în privința găsirii unei majorități parlamentare capabile să susțină un Guvern stabil.

Nicușor Dan a explicat și motivul pentru care nu a făcut o nouă nominalizare în perioada vacanței parlamentare: nu a vrut să riște respingerea unui al treilea premier desemnat.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie «al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România»”, a spus Nicușor Dan.

Președintele consideră, de asemenea, că o formulă tehnocrată are șanse reduse să obțină sprijin politic.

„în acest moment, nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici. Înainte să venim cu nominalizare, nu cred că e util să facem discuția asta în spațiul public”.

Un Guvern construit în jurul PSD ar avea nevoie de încă 44 de voturi

Calculele parlamentare arată dificultatea scenariului propus de PSD.

O formulă formată din PSD, UDMR și parlamentarii liberali care nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan ar porni de la 127 de parlamentari PSD, 31 de parlamentari UDMR, cel puțin 16 liberali și 15 dintre cei 17 reprezentanți ai minorităților naționale.

Totalul ar ajunge la 189 de voturi.

Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi, ceea ce înseamnă că ar mai lipsi 44 de voturi.

Este același număr de voturi cu care Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins în luna iunie.

PSD ar trebui, astfel, să obțină sprijin suplimentar din alte grupuri parlamentare sau de la parlamentari care ar vota individual pentru învestirea Executivului.

Una dintre variantele discutate ar presupune obținerea unor voturi individuale din AUR, însă declarațiile recente ale conducerii PSD fac acest scenariu puțin probabil.