O investigație a Mediapart (Franța) arată că operațiunea Rusiei în alegerile din România a vizat aducerea candidatului pe care îl susțineau în turul doi și câștigarea a 30% dintre locurile din Parlament.

Franța, despre operațiunea Rusiei în alegerile din România

Jurnaliștii de la Mediapart au scris că România a identificat Rusia în spatele unui atac cibernetic care a avut loc în timpul votului anulat. În ceea ce privește operațiunea de interferență „masivă” pe TikTok, aceasta a fost planificată timp de un an de către Moscova și urma să beneficieze de ea un alt candidat.

Pe 6 decembrie 2024, rezultatele votului, care spre surprinderea tuturor îl plasase în frunte pe candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, au fost anulate de Curtea Constituțională.

Judecătorii s-au bazat pe rapoarte de la serviciile secrete române, desecretizate cu două zile mai devreme, care raportau atacuri cibernetice și manipulări observate pe platforma chineză TikTok în scopuri de propagandă electorală în favoarea acestuia.

Oficial, Serviciul Român de Informații (SRI) se mulțumește, în aceste documente declasificate, să menționeze o operațiune efectuată de un „actor de stat”, fără a numi Rusia, arată investigația Mediapart.

SRI desemnează Moscova în schimburile sale de informații cu partenerii europeni. Kremlinul este atât de puternic suspectat că a intervenit într-o alegere dintr-o țară membră a Uniunii Europene, încât informația, considerată a fi cea mai sensibilă, a fost transmisă în Franța la Elysée, după cum a confirmat o sursă dintr-un minister guvernamental pentru Mediapart.

Kremlinul ar fi susținut-o inițial pe Șoșoacă

Mediapart arată că, inițial, alegerea Kremlinului ar fi căzut pe europarlamentarul de extremă dreapta Diana Iovanovici Șoșoacă, șefa partidului SOS România. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a României a respins-o pe 6 octombrie 2024, fără justificare publică.

Curtea Constituțională i-a interzis încă o dată să concureze pe 4 mai, punând-o în discuție pentru declarațiile sale contrare „valorilor democratice” și invocând un pericol pentru apartenența României la Uniunea Europeană și NATO.

La începutul lunii octombrie 2024, Diana Iovanovici Șoșoacă fiind eliminată din cursă, Kremlinul a trebuit să găsească un nou favorit. Potrivit SRI, Moscova s-ar fi orientat atunci către Călin Georgescu. Acest fost funcționar, în vârstă de 62 de ani, s-a declarat candidat în ultimul moment, nu a prezentat niciun buget de campanie și nu a organizat mitinguri.

Pe 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu a obținut aproape 23% din voturi (adică peste 2 milioane de voturi) în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cu patru săptămâni înainte, sondajele îi acordau mai puțin de 1% din intențiile de vot.

Ce a făcut Rusia după anularea alegerilor

Mediapart a subliniat că Georgescu a beneficiat de o campanie de astroturfing (o tehnică care vizează umflarea artificială a unui subiect pe rețelele sociale) „sofisticată” condusă pe TikTok, permițându-i să-și sporească popularitatea, așa cum detaliază un raport al Viginum, serviciul francez de vigilență împotriva ingerințelor digitale străine.

Odată ce alegerile din Româna au fost anulate, „Rusia și aliații săi” au difuzat pe rețelele sociale, „masiv și în mod coordonat”, conform unui serviciu de informații european, un narativ care acuza autoritățile române de o „lovitură de stat”, unele publicații fiind însoțite de fotomontaje care puneau în scenă prezența tancurilor în orașe românești, denunțând „sfârșitul democrației”, acuzând NATO și Statele Unite de implicare în complot, arată Mediapart.

Serviciul francez Viginum a scris în concluzia raportului său că „unul dintre principalele prejudicii cauzate de această campanie de manipulare a fost alterarea încrederii alegătorilor în fiabilitatea proceselor electorale”.