Negocieri tensionate pentru bugetul UE 2028-2034. Statele din Est și Sud cer fonduri suplimentare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Liderii UE au intrat vineri, la Bruxelles, în negocierile privind viitorul buget multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028-2034. Germania și statele considerate „frugale” se opun categoric contractării unor noi împrumuturi comune, susținute de Franța, în timp ce 17 țări din Europa de Sud și de Est solicită menținerea și consolidarea finanțărilor pentru agricultură, pescuit și politica de coeziune.

Negocieri tensionate pentru bugetul UE 2028-2034. Statele din Est și Sud cer fonduri suplimentare

Discuțiile privind viitorul cadru financiar al UE au început sub semnul unor divergențe majore între statele membre. În cea de-a doua zi a summitului european desfășurat la Bruxelles, cancelarul german Friedrich Merz și-a reafirmat opoziția față de ideea unor noi împrumuturi comune la nivelul Uniunii.

„Îmi voi reitera încă o dată cererea de a nu recurge la nicio îndatorare a UE. Nu trebuie s-o facem”, a declarat vineri șeful guvernului german.

Poziția sa contrastează puternic cu cea a președintelui francez Emmanuel Macron, care susține de mai multe luni utilizarea unui astfel de instrument pentru finanțarea unor investiții strategice la nivel european. Într-un interviu difuzat joi seară de postul public France 2, liderul de la Elysee a revenit asupra acestui subiect și a pledat pentru majorarea resurselor financiare ale Uniunii.

Schimbare de strategie pentru turiștii români care merg în Bulgaria. Ce se întâmplă cu rezervările

Zece dintre cele mai bizare reguli de la bloc din lume. Unele pot aduce amenzi serioase

„Trebuie ca Europa noastră să investească mai mult (...). Avem nevoie de un buget mult mai mare pentru a aloca şi mai muţi bani publici”, a declarat Macron.

Președintele Franței a oferit ca exemplu domeniul inteligenței artificiale, despre care consideră că beneficiază de investiții insuficiente în Europa.

„În prezent, Europa nu alocă suficienţi bani în AI. Noi, francezii, alocăm mai mult decât vecinii noştri. Noi, europenii, nu alocăm suficient în comparaţie cu americanii”, a afirmat acesta.

Friedrich Merz. Sursă foto: X.com

Propunerea Comisiei Europene, considerată prea costisitoare de statele „frugale”

Uniunea Europeană urmărește să finalizeze până la sfârșitul anului negocierile privind bugetul aferent perioadei 2028-2034. Comisia Europeană a propus anul trecut un buget total de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în creștere semnificativă față de actualul cadru financiar. În această lună, Ciprul, care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a prezentat o primă contrapropunere în numele celor 27 de state membre. Documentul prevede doar o reducere limitată, de aproximativ 2%, față de proiectul elaborat de Comisia Europeană.

Mai multe capitale europene consideră însă că această ajustare este insuficientă. Germania se află în fruntea taberei care solicită diminuarea mai consistentă a cheltuielilor prevăzute.

„Propunerea actuală, având în vedere amploarea sa, este mult prea mare”, a declarat Friedrich Merz.

Berlinul face parte din grupul statelor din nordul Europei cunoscut sub denumirea de „frugalii”. Aceste țări sunt contributori neți la bugetul comunitar, ceea ce înseamnă că virează către bugetul european mai multe fonduri decât primesc înapoi prin programele Uniunii. Aceste state susțin un proiect bugetar mai restrâns și o disciplină financiară mai strictă. Austria se numără printre cele mai ferme voci din acest grup. Într-un interviu acordat publicației Financial Times, cancelarul Christian Stocker a criticat ideea majorării contribuțiilor.

„Contributorii neţi nu sunt bancomatul UE”, a declarat acesta.

„Prietenii coeziunii” cer mai multe resurse pentru agricultură și regiuni

În paralel, 17 state din Europa de Sud și de Est s-au reunit în cadrul grupului cunoscut drept „prietenii coeziunii”, care susține un buget mai generos pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene. La reuniunea desfășurată joi în marja summitului european, liderii acestor țări și-au reafirmat poziția comună privind necesitatea protejării fondurilor destinate agriculturii, pescuitului și dezvoltării regionale.

Guvernul Italiei a anunțat că participanții și-au „reiterat convingerea împărtăşită că viitorul buget al UE trebuie să permită înfruntarea noilor provocări strategice fără să fie penalizate politicile prevăzute de către tratate, în frunte cu Politica Coeziunii, Politica Agricolă Comună şi Politica Comună a Pescuitului”.

Cele 17 state consideră că aceste instrumente rămân esențiale pentru dezvoltarea Uniunii.

„Aceste politici constituie investiţii esenţiale în viitorul Europei, capabile să consolideze coeziunea economică, socială şi teritorială, securitatea alimentară, competitivitatea şi rezistenţa comunităţilor europene”, se arată în poziția comună.

Parlamentul European cere un buget mai mare, iar negocierile se anunță dificile

O poziție apropiată este susținută și de Parlamentul European, care pledează pentru un buget superior celui propus de Comisia Europeană. În acest sens, eurodeputații propun identificarea unor noi surse de venit pentru finanțarea cheltuielilor comunitare, inclusiv prin introducerea unor taxe aplicate marilor companii din sectorul digital. Diferențele dintre tabere rămân însă considerabile, iar negocierile se anunță deosebit de dificile. Bruxellesul speră să închidă dosarul până la finalul acestui an pentru a evita suprapunerea cu ciclurile electorale programate în mai multe state membre, în special în Franța.

Calendarul este considerat unul extrem de ambițios, având în vedere amploarea divergențelor dintre guvernele europene și instituțiile comunitare.

În plus, partidul francez Rassemblement National (RN), formațiune de extremă dreapta creditată de sondaje cu prima șansă la viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, a criticat deja procesul de negociere, pe care îl consideră un „scandal democratic”.

Formațiunea a avertizat că, în cazul unei victorii la scrutinul prezidențial, va reduce la jumătate contribuția Franței la bugetul Uniunii Europene, ceea ce ar complica și mai mult negocierile privind viitorul cadru financiar al blocului comunitar.