Pe milioanele de români, copii, tineri, maturi, seniori, săraci, de condiție medie ori bogați, urbani sau rurali, rezistenți, slăbiți sau înfrânți de pandemie. Indiferent de condiție, locuitorii țării. Cărora Klaus Iohannis le este Președintele.

A uitat să le mulțumească pentru tot chinul mental, material și societal îndurat greu din cauza unei pandemii suspect de atipică.  “Îmi pare rău pentru toți cei care au suferit de pe urma acestei boli, însă trebuie să ne amintim și de cei care au făcut posibilă gestionarea acestei pandemii, de medici, de personalul medical. Ei au fost eroii noștri și lor le datorăm mulțumiri, mulțumiri, mulțumiri.” a spus Klaus Iohannis.

Firește că doctorii și cadrele medicale au avut un rol special în această pandemie ciudată. Și la noi și în toată lumea. Aceasta le este profesia și pentru asta au primit tot sprijinul și suportul material și personal, cel financiar. Dar nu numai aceștia au fost “eroii noștri” cum a conturat mesajul, șeful statului.

Eroi au fost și părinții hăituiți care au avut de ales: ori își păstrează slujbele periclitate de lockdown și de criza economică, ori stau acasă cu copiii ale căror creșe, grădinițe și școli s-au închis. Eroi au fost și toți elevii și studenții sacrificați pe altarul sterp al învățământului online.

Și cei peste un milion de șomeri fără voie. Și mediul privat, de la mic la mare, încă afectat serios de criza economică generată de pandemie. Și bolnavii care au fost lăsați în stradă, fără tratamente și operații, dintre care mulți au murit pentru că spitalele au fost setate de autorități pe covid. Și, și, și…O țară întreagă de eroi. Al căror Președinte este tot Klaus Iohannis.

Hiatusul de empatie al președintelui față de români a trecut pentru mulți în plan secund. Veștile privind eliberarea de masca umilitoare și redarea unor libertăți au acaparat atenția românilor. Mereu, sănătos, vestea bună domină urâtul.

Și totuși, spectacolul prezidențial cu titlul “Relaxarea pas cu pas” cum plastic l-a  definit Klaus Iohannis  ascunde ceva. Pentru că nerăbdarea  șefului statului de a se proiecta drept mesagerul cel bun, plusând și cu informația privind  creșterea salariilor,  l-a avut drept victimă chiar pe premierul Cîțu. Partenerul agreat de Klaus Iohannis.

Premier care la rândul lui a fost ieri un mesager bun. S-a întors de la Bruxelles cu anunțul unei victorii importante de etapă: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) în valoare de 29,2 de miliarde de euro bani europeni alocați României a fost agreat de oficialii Comisiei Europene . Practic, premierul a reușit ceea ce nu a fost în stare să realizeze gestionarul PNRR, ministrul USR Cristian Ghinea care a înregistrat până acum trei-patru eșecuri în încercarea de a impune Planul, oficialilor europeni.

Cu doar patru ore înainte de lansarea entuziasmantului mesaj prezidențial, premierul Cîțu anunța de la Palatul Victoria, după ședința oficială a Cabinetului, că eliberarea vine, vine… Dar de la 1 iunie. După anunț, premierul însoțit de mai mulți miniștri a fugit la Palatul Cotroceni unde Iohannis îi convocase la o mini-ședință de Guvern exact pe tema privind situația pandemică.

Greu de crezut că șeful statului nu a ascultat briefingul premierului. Sau că nu cunoștea mesajul repetat în ultimele luni al lui Florin Cîțu referitor la faptul că în anul 2022 veniturile bugetarilor vor fi înghețate. Și cam greu de crezut este și faptul că președintele vrea să îl saboteze pe premier.

Ce ascunde atunci decizia președintelui de a devansa calendarul Guvernului?  Concurența cu premierul? Faptul că Florin Cîțu figurează în ultimul sondaj Avangarde realizat între 1-8 mai ca fiind personajul politic care „a făcut cea mai bună impresie în ultimele două săptămâni” situându-se la 16%, urmat de Klaus Iohannis  cotat cu 5% și de Ludovic Orban, 3%,  să-l fi deranjat pe președinte?

Sau a primit șeful statului informații specifice de la serviciile secrete  privind o creștere îngrijorătoare a stări de nervozitate a societății la adresa restricțiilor?

Ori a luat act “cu îngrijorare” de situația foarte tensionată din Franța unde societatea profundă, sătulă de restricții dar și de politicile globaliste și migraționiste, susține revolta militarilor rezerviști și activiști împotriva administrației progresiste a președintelui Macron?

Sau a ținut cont de lecția germană unde CDU al Angelei Merkel a fost taxat dur la alegerile regionale de nemții sătui și ei de aceleași restricții, de infuziile de migratori și de politicile progresiste ale unui cancelar care apune urât?

A reținut șeful statului că în mai toată Europa cei aflați la putere ori au pierdut alegerile generale sau regionale, alt caz, Spania, ori le sunt periclitate șansele de a mai conta? Motivul fiind același: restricțiile generate de pandemie și ofensiva împotriva normalității.

Ori, mai simplu, dorința personală a președintelui de a fi el mesagerul cel mai bun, întâiul, l-a făcut să redea cu două săptămâni mai devreme decât anunțase premierul, câteva din porțiile de libertate atât de așteptate de toți?

Sau poate toate la un loc? Românilor nu li s-a făcut o favoare prin scurtarea drumului spre normalitate. Li s-a dat ce li s-a luat. Și mai e de dat.

Fix cu o lună în urmă, pe 14 aprilie, eșuatul Vlad Voiculescu care dorea alături de secretarul lui de stat, Andreea Moldovan, să instituie un nou lockdown, era demis din Guvern. Acum, ne luăm înapoi rația de libertate.