În dimineața zilei de 16 mai 2023, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, din  Marina Regală a Țărilor de Jos, al 33-lea președinte al Comitetului Militar al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și consilier militar al Secretarului General și al Consiliului Atlanticului de Nord, a avut dialoguri cu șeful Apărării din Republica Moldova, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc - care l-a împinat cu garda de onoare, la intrarea în sediul ministerului forțelor armate de peste Prut, după cum se vede în imaginea alăturată - și cu ministrul apărării Anatolie Nosatîi.

În acest context a fost discutat sprijinul NATO, pentru modernizarea apărării și securității Republicii Moldova, accentul fiind pus pe interoperabilitate și reformele militare necesare, pentru a fi mai bine apărată Republica Moldova.

Opinia amiralului Rob Bauer

Cu prilejul prezenței la sediul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, a celui mai înalt demnitar militar al Alianței Nord-Atlantice a fost organizată o conferință comună de presă, la care și-au exprimat punctele de vedere amiralul Rob Bauer și generalul de brigadă Eduard Ohladciuc.

Avem de a face cu o premieră, deoarece amiralul Bauer este  primul președinte al Comitetului Militar al NATO care vizitează Republica Moldova, un partener apropiat al aliaților. Vizita sa survine după peste trei decenii  de cooperare dintre NATO și Republica Moldova.

O perioadă de timp în care Alianța Nord-Atlantică, după cum observa Rob Bauer: "a ajutat Moldova să îmbunătățească apărarea cibernetică, să îmbunătățească buna guvernare, în forțele armate, și să distrugă pesticidele periculoase."

Și Republica Moldova a manifestat receptivitate și - din anul 2014 - a trimis trupe în misiunea de menținere a păcii a NATO, din Kosovo, "pentru a promova în mod activ menținerea unui mediu sigur și securizat pentru oamenii de acolo", după cum menționa  președintele Comitetului Militar al NATO.

Invadarea Ucrainei de către forța expediționară rusă - teoretic, cu un efectiv similar celui însumat de 20 de divizii, practic, cu mari unități cu efectivele incomplete, detaliu despre care Putin nu a fost informat - a reamintit oficialilor de la Chișinău utilitatea parteneriatului, dintre NATO și Republica Moldova.

Securitatea în spațiul ex-sovietic era dinamitată, Europa de est se simțea în pericol și comunitatea transatlantică - din care nu fac parte județele din stânga Prutului - înțelegea că relația constructivă cu Rusia era îngropată de pofta liderului de la Kremlin, aceea de a întinde frontierele Federației Ruse până la fostele granițe ale Uniunii Sovietice.

Din fericire, la Summit-ul de la Madrid de anul trecut, statele membre ale NATO au decis să-și consolideze parteneriatul cu națiunile care sunt expuse amenințărilor, presiunilor și influenței maligne rusești.

Sigur că, în diferite împrejurări, președintele Republicii Moldova a afirmat că entitatea pe care o conduce plătește un preț enorm pentru acest război fără sens.

Desant de bun simț

Și eu unul am văzut, la Chișinău - unde am poposit înainte de 27 martie, cu componenții unui grup de inițiativă civică, compus din Sarmiza Andronic, Cristian Barna, Tudor Curtifan, Raluca Olteanu, pentru a ne întâlni cu studenți din mai multe universități din Chișinău, inclusiv cu cadeții de la Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” - ucraineni aflați într-un cămin studențesc, pentru a primi ajutoarele de la autoritățile de resort ale Republicii Moldova.

Desantul nostru de bun simț a fost unul menit să ne ajute să percepem, în mod realist, cum gândește noua generație de europeni crescuți în ceea ce, în perioada interbelică a fost România regală de est, ocupată de cizmele sovietice, la debutul ultimei conflagrații mondiale.

Atunci am fost sprijiniți de conaționali luminați, precum ministrul apărării, Anatolie Nosatîi și secretarul de stat Valeriu Mija - un spirit universitar aparte.

A contat și determinarea cu care ex-ministrul apărării Vitalie Marinuță și fostul comandant al Armatei Naționale, generalul, în rezervă, Vitalie Stoian, au pus umărul la deschiderea ușilor aulelor.

Acolo unde am avut parte de întâlniri cu zeci de studente și studenți, interlocutori interesați de cum se vede, de la București:

1. războiul ruso-ucrainean, de pe Frontul de Est,
2. drumul european al Republicii Moldova și
3. perspectiva democratică a reapropierii malurilor Prutului.

Inițiativa noastră era fără precedent și a inclus și un popas la Centrul NATO, din Chișinău.

Sigur că Republica Moldova plătește un preț al derulării acestui război, de tip imperialist, în statul ucrainean vecin.

Numai că și aici este bine ca realismul, nu romantismul, să definească luările de poziție ale unor oficiali de pe Bîc.

Într-o asemenea declarație, se menționa că tancurile ucrainene apără și libertatea celor din Republica Moldova. Parțial adevărat.

Tancurile acelea mai au muniție și sunt sprijinite cu armamentul modern al infanteriștilor și artileriștilor ucraineni pentru că, nota bene, statele membre ale NATO au decis să susțină logistic Forțele Armate Ucrainene!

Altfel, acum, Kievul redevenea un oraș care refolosea limba nativă a lui Lev Tolstoi.

Sprijinul personalizat al NATO,  bazat pe cererea Republicii Moldova va fi acordat, după cum preciza amiralul Rob Bauer, " atât timp cât Moldova are nevoie de el, în măsura în care are nevoie de el."

Sigur că are relevanță și sprijinul politic, practic mai mare pentru Republica Moldova și evident că Aliații doresc să sprijine rezistența și independența politică a entității statale din stânga Prutului.

Respect pentru deciziile suverane

Da,  președintele Comitetului Militar al NATO puncta o realitate, când afirma, la conferința de presă, că "NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei."

Asta deoarece Aliații NU ignoră, ci se conformează deciziilor suverane ale statelor partenere.

Numai că, așa cum Republica Moldova s-a retras  din Comunitatea Statelor Independente, după cum a anunţat preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, deoarece "CSI, nu a protejat Moldova de șantajul energetic, din timpul iernii, de amenințări și declarații oficiale ostile împotriva independenței și suveranității Republicii Moldova”, așa și actuala conducere de la Chișinău poate acționa constituțional, mai departe.

Adică? Haina, de tip sovietic, a neutralității, să o depună la Muzeul Militar din capitala celui de-al doilea stat românesc - doar așa scrie acum în Constituție: limba de stat este româna.

Amiralul Rob Bauer a înțeles  că Republica Moldova rămâne fermă în angajamentul său de a lucra neîncetat pentru un viitor mai bun, un context în care "și NATO este pregătită să-și intensifice sprijinul practic, prin pachetul îmbunătățit de consolidare a capacităților de apărare, pentru a îmbunătăți capacitățile de apărare și securitate ale Moldovei. Acest pachet contribuie la capacitatea Moldovei de a se apăra."

Cel mai înalt demnitar militar al NATO a semnalat celor prezenți la conferința de presă că "NATO respectă pe deplin dreptul Moldovei de a-și alege propria cale. Să-și facă propriile alegeri suverane. Pentru a-și determina propriul viitor. Acestea sunt drepturi fundamentale, care merită respect universal. NATO este mândră că este partenerul Moldovei."

Totuși, viața bate proiecția imagologică

Sunt necesare câteva remarci de interes general:

1. Vizita președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, la Chișinău este o parte a turneului său de informare, în state aliate și partenere, pentru a definitiva apoi propunerile de ordin militar, privind deciziile viitoare ale Summitului Aliaților de la Vilnius, care va avea loc în Lituania, între 11 și 12 iulie 2023.

În traducere liberă, delegația amiralului Bauer și-a notat cu ce poate ajuta concret Alianța Nord-Atlantică, statul partener ex-sovietic, din stânga Prutului.

Dacă nu ar fi în continuare neutră, Republica Moldova ar beneficia de un ajutor sporit.

2. Generalul de brigadă Eduard Ohladciuc preciza:"aș vrea să mulțumesc Alianței Nord-Atlantice, pentru pachetul de asistență aprobat în luna februarie curent, pentru Armata Națională, care prevede sporirea cooperării în vederea fortificării rezilienței naționale, față de noile provocări și combaterea amenințările hibride, dar și pentru suportul acordat de lungul anilor, în cadrul diferitor programe și proiecte de interes comun. Apreciem mult susținerea NATO, în vederea oferirii unui ajutor semnificativ, inclusiv prin diverse forme de instruire la școli și centre de excelență, exerciții desfășurate în comun cu militarii țărilor NATO și statelor partenere”.
3. Interesant este faptul că unii interlocutori de la Chișinău își tot atenționează partenerii de la Bruxelles, dar și pe cei de la București, asupra necesității respectării neutralității, independenței și suveranității Republicii Moldova.

România le respectă, doar a recunoscut prima desprinderea sloiului fost sovietic, de pe teritoriul răsăritean al României regale interbelice, de îmbrățișarea mortală a Uniunii Sovietice.

Numai că Moscova își bate joc de pretențiile Chișinăului menținând sprijinul pentru autoguvernarea Transnistriei și entitatea mai degrabă mafiotă numită Găgăuzia.

Iar dacă din România nu ar fi fost atenționat Kievul, ca să își vadă de propriile necazuri, azi probabil că Transnistria s-ar fi aflat sub control militar, teoretic temporar, ucrainean.

4. Mințile luminate, de pe ambele maluri ale Prutului, au înțeles că atunci când, de peste Ocean, a fost lansat zvonul candidaturii lui Maia Sandu la alegerile prezidențiale din România, enunțul nu era o glumă demnă de Radio Erevan, ci o testare a apelor electorale.

Place sau nu - sub democrații ezitanți de azi, sau, în viitor, sub republicanii ofensivi - Statele Unite ale Americii sunt interesate:

1. ca să aibă în partea nord-estică a comunității transatlantice o Polonie puternică,
2. iar în sud-estul spațiului euro-atlantic o Românie întărită, ca piloni ai unei defensive transatlantice disuasive.

Una de luat în seamă, acolo de unde este periodic generat crivățul răsăritean geopolitic, de sorginte moscovită.

Nu i s-a spus...

Știți ce nu i s-a spus președintelui Comitetului Militar al NATO, pe timpul prezenței sale la Chișinău?

Aceea că există un singur popor, cel român, care a fost despărțit de sovietici în două state.

Milcovul de azi fiind temporar Prutul.

După cum, momentan, Moscova a reușit și divizarea Ucrainei, în două teritorii controlate de armate diferite.

Sper, ca viitorul președinte al României să poposească la statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău.

Acolo să anunțe, pe jurnaliștii din preajma lui, că a doua zi după înfăptuirea reîntregirii naționale - inevitabilă - salariile și pensiile trăitorilor în județele dintre Prut și Nistru se vor alinia la cele din România.

Cei care neagă o asemenea perspectivă sunt doar triști epigoni, speriați și de umbra lor sovietică.