Cele opt piramide din Șona, o mică localitate de lângă Făgăraș continuă să fascineze turiștii care ajung în zonă.

Drumul până la Șona este ușor de parcurs. Se poate pleca din Brașov sau Sibiu și se ajunge în orașul Făgăraș, de unde se mai merge vreo cinci kilometri până în frumosul sat Șona.

Localitatea a fost întemeiat acum 700 de ani de sașii care au ajuns în zona de graniță a Imperiului Austro Ungar, cu misiunea de a păzi frontierele și de a înființa comunități în toată regula, care să respecte tradiția imperială.

Numai că ce atrage lumea la Șona, nu sunt poveștile cu sașii care au trăit odinioară aici, ci cele opt movile de pământ, așezate perfect, paralel una de cealaltă, în creștere progresivă. Asta arată că acestea au fost făcute de mâna omului, dar nu este foarte clar cine le-a făcut și cu scop. Oamenii locului povestesc că din moși strămoși au aflat că cele opt movile sunt de fapt mormintele unor regi daci. Fiecare movilă are 30 de metri înălțime, ceea ce le face impresionante și par să semene cu niște căciuli dacice.

Mormintele unor regi daci

Legendele locului sunt multe, dar niciodată nu a fost emisă o opinie științifică. În zonă au fost făcute săpături arheologice și au fost găsite diverse obiecte istorice, printre care foarte multă ceramică, datată în epoca bronzului și perioada Hallstat.

Ipoteza unor vestigii dacice a fost lansată de un istoric din Republica Moldova care crede că cei opt ”guruieți”, (movile - n.n.) sunt făcuți de daci. Mai mulți localnici au vrut să sape pentru a afla ce se ascunde în aceste movile dar nu au fost lăsați de autorități. Nici arheologii nu au reușit să afle care este misterul piramidelor, astfel că Şona rămâne un important loc turistic, vizitat anual de mii de persoane, în special de iubitorii de mistere.

Este foarte posibil ca movilele să facă parte din „triunghiurile magice" rămase de pe vremea dacilor, care sunt niște linii invizibile care străbat Carpaţii, în special masivul Bucegi. Aceste linii sacre ar avea ca repere capitala Daciei - Sarmisegetusa, cetatea Piatra Roşie, sanctuarul de la Racoş, templul de la Şinca Veche, vârful Omu şi piramidele de la Şona.

Nici geologii nu au dezlegat misterul

În cazul în care am fi tentați să credem că movilele ar fi formaţiuni naturale, geologii care le-au studiat susțin teoria că acestea s-au format ca urmare a unor alunecări de teren. Ei au ajuns la concluzia că movilele au rezultat în urma alunecării în trepte a unui versant, proces combinat cu acţiunea torentelor care au individualizat aceste dâmburi. Totul s-a petrecut cam acum 12.000 de ani.

Forma piramidelor e creaţia agenţilor externi şi a eroziunii de suprafaţă, mai cred geologii. Rocile au durităţi diferite. La suprafaţă e argilă, care nu permite infiltrarea apei în straturile interioare, despre care se presupune că ar fi un amestec mai dur de argile, marne, nisipuri cimentate. Ipoteza geologilor nu-i poate linişti însă pe curioşi, care cred în misterul absolut al piramidelor de la Şona.

O altă legendă, cea a uriașilor

Locuitorii din Șona mai spun că o altă legendă care circulă despre cele opt movile ar fi de fapt mormintele unor uriași care locuiau în zona respectivă.

„O legendă din bătrâni vorbește despre un uriaș care trăia în aici, și într-una din zilele cu ploaie și-a fi curățat opincile, iar pământul care a căzut sunt de fapt cele opt piramide de azi. E ceva treabă misterioasă la mijloc mai ales că pământul din piramide e galben și cel de lângă e negru”, spune Petru Archiudean, un localnic din Şona