Moratoriu de un an asupra executărilor silite pentru fermierii afectați de calamități. Proiect de lege, avizat în Parlament

Sursa foto: EVZ

Republica Moldova. Fermierii micro și mici din Republica Moldova, afectați de pierderi masive provocate de secetă, înghețuri și grindină, ar putea beneficia de un moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor.

Măsura este prevăzută într-un proiect de lege avizat pe 18 decembrie de Comisia parlamentară pentru agricultură și industrie alimentară și vizează suspendarea executărilor silite, precum și stoparea calculării dobânzilor și penalităților aferente datoriilor acumulate.

Potrivit documentului, pe durata moratoriului va fi suspendată orice formă de executare silită, cu excepția sechestrului aplicat în calitate de măsură de asigurare. În același timp, bunurile agricole – inclusiv terenurile, materialul semincer, îngrășămintele sau furajele, vor putea fi utilizate în continuare de fermieri pentru desfășurarea activităților agricole.

Protecția se extinde și asupra fidejusorilor și persoanelor cu răspundere solidară

Proiectul de lege prevede că moratoriul nu se va aplica doar fermierilor debitori, ci și fidejusorilor acestora, precum și membrilor gospodăriilor țărănești sau altor persoane care poartă răspundere solidară pentru obligațiile financiare ale fermierilor, indiferent dacă aceștia beneficiază sau nu de protecție în baza legislației privind insolvabilitatea.

„Moratoriul instituit prin prezenta lege se aplică fermierului debitor, fidejusorului fermierului debitor, precum și membrului gospodăriei țărănești sau altor persoane care poartă răspundere solidară pentru obligațiile fermierului debitor”, se menționează în proiect.

Condiții stricte de eligibilitate și excepții clare

Legea stabilește criterii precise pentru acordarea protecției. De moratoriu vor putea beneficia fermierii clasificați drept micro sau mici, care nu se află în procedură de insolvabilitate sau lichidare, nu sunt incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării și care au înregistrat pierderi de cel puțin 40% din culturi în anii 2024–2025, fapt confirmat prin acte oficiale de constatare.

Totodată, fermierii eligibili trebuie să exploateze suprafețe agricole de până la 1.800 de hectare și să aibă datorii provenite din contracte de credit, leasing, împrumuturi sau furnizare de inputuri destinate exclusiv activității agricole.

Proiectul prevede și excepții. Moratoriul nu se va aplica în cazul executărilor silite ce vizează plata salariilor și a pensiilor alimentare, recuperarea prejudiciilor cauzate sănătății sau în caz de deces, creanțele rezultate din infracțiuni sau contravenții stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, precum și obligațiile pecuniare ale fermierilor care desfășoară exclusiv activități de procesare primară sau finită a produselor agricole.

Agricultorii cer și facilități de creditare

De cealaltă parte, fermierii susțin că moratoriul ar trebui completat cu măsuri suplimentare de sprijin, în special în ceea ce privește accesul la finanțare.

Gheorghe Jurcanu, fermier din raionul Cahul, afirmă că în ultimii ani a înregistrat doar pierderi, pe fondul secetei și al efectelor indirecte ale războiului din regiune. Potrivit acestuia, simpla suspendare a executărilor silite nu este suficientă.

„Moratoriul trebuie să vină la pachet cu soluții de creditare. Fermierii sunt alergați prin toate instanțele și, în aceste condiții, nimeni nu-i va credita. Avem nevoie de credite pe termen lung, de cinci sau chiar zece ani”, a declarat Jurcanu.

Avertismente privind falimentul în lanț al gospodăriilor agricole

Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădărău, avertizează că agricultorii se confruntă cu presiuni financiare majore, iar lipsa unor soluții imediate ar putea duce la pierderea bunurilor și la falimentarea multor gospodării.

„Această perioadă este suficientă nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, pentru a veni cu măsuri suplimentare. Noi am spus că moratoriul, de unul singur, nu va rezolva problema, ci doar o va amâna. Sunt necesare instrumente reale pentru respectarea angajamentelor statului față de agricultori, inclusiv achitarea subvențiilor restante. Vorbim despre datorii care se ridică deja la circa patru miliarde de lei”, a declarat Bădărău.

Seceta și fenomenele extreme au afectat sute de mii de hectare

Inițiatorul proiectului de lege, vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Alexandr Trubca, susține că intervenția legislativă este necesară pentru a preveni falimentele în lanț și pierderea capacității de producție agricolă.

„În lipsa unei intervenții legislative, numeroși fermieri micro și mici riscă falimentul, ceea ce ar duce la pierderea locurilor de muncă, depopularea zonelor rurale și diminuarea producției agricole interne”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Documentul mai menționează că seceta severă din 2024 a fost una dintre cele mai grave din ultimul deceniu, afectând peste 335 de mii de hectare de culturi agricole. Situația a fost agravată în 2025 de înghețuri târzii și episoade de grindină, care au accentuat dificultățile financiare ale fermierilor.

Oprirea executărilor silite reprezintă una dintre cele trei revendicări majore formulate de agricultori către autorități.