Primarul Sorin Oprescu a pus pe butuci RATB, RADET, a golit vistieria Capitalei pe proiecte de infrastructură făcute la supra-preț.

Ceasuri aurite de 70.000 de euro bucata, gherete de 40.000 de euro bucata (cât un apartament!), jardiniere de 4.000 de euro bucata, vopsirea pistelor de biciclete cu 150.000 de euro pe kilometru (e vor ba de pistele care aproape că nu se mai văd!), întreținerea unui kilometru de șosea cu 500.000 de euro/an - sunt doar câteva exemple care ne arată cum a gestionat edilul-șef al Capitalei orașul timp de șapte ani.

100 de milioane de euro - destinație incertă anual

Printre alte „realizări” ale lui Oprescu se numără faptul că cetăţenii nu au acces la şedinţele Consiliului General, în ciuda dispoziţiei exprese a legii, precum și faptul că ce tă ţenii nu au acces la facturile primăriei, la contracte. Potrivit unui calcul realizat de Asociația „Salvați Bucureștiul”, anual, aproximativ 100 de mi lioa ne de euro nu au o destinație precizată în bugetul local. Adică, este un haos generalizat: sute de autorizații nelegale; zeci de decizii judecătorești încălcate; zeci de mii de dosare de retrocedare ne finalizate; nu există un cadastru al Bucureştiului, nu există nici măcar un cadastru al proprietăţilor publice ale municipalităţii.

Bilanț ca la Hollywood, fără realizări notabile

După primii patru ani de mandat, în 2012, într-un cadru asemănător cu cel în care are loc premiera cinematografică a unei pelicule cu staruri de la Hollywood, directorii au venit cu mic, cu mare, la Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București – ArCuB.

În primul rând al sălii în care a avut loc prezentarea bilanțului, în stânga și dreapta primarului general au stat Robert Negoiță, candidatul USL la Primăria Sectorului 3 al Capitalei la acea vreme, și edilul sectorului 5 - Marian Vanghelie. De la eveniment nu au lipsit nici edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, nici aleși generali de la PSD și PNL. După o introducere, în care a precizat că unii l-au acuzat că a dus la bun sfârșit ceea ce ei denumesc „proiectele lui Băsescu și Videanu”, primarul general a ținut să precizeze că Bucureștiul nu a început și nici nu se termină cu Băsescu, Videanu sau Oprescu. De la jumătatea discursului, multe persoane au renunțat să-l mai asculte și au ieșit la bufet să mânânce.

Promisiuni neonorate și probleme luate la mișto

De problema maidanezilor și cea a retrocedărilor nici nu a adus vorba, după patru ani de mandat, și a început să râdă când și-a adus aminte cum zbura gazonul de la Național Arena la inaugurarea stadionului, atunci când a avut loc meciul România -Franța, în septembrie 2011. În 2008, când a câștigat primul mandat de edil-șef, acesta promitea că va curăța Capitala de maidanezi și că va construi adăposturi. Promisiune neonorată. Tinerilor și celor bătrâni le-a promis case sociale, dar n-au fost construite prea multe. Pe bogați i-a iertat Oprescu, neimpunându- le taxa de solidaritate sortită înființării de cantine sociale pentru săraci.

Cum a cheltuit banii din vistieria Capitalei în cei șapte ani de mandat

1. Sediu de lux în chirie - 33.000.000 de euro

Bucureștenii au plătit 33 de milioane de euro pe chirie și pe lucrări făcute parcă de Meșterul Manole, fără zidirea Anei. Termene devansate, milioane de euro achitate din bugetul Capitalei. Aşa se poate descrie în câteva cuvinte „epopeea sediilor Primăriei Capitalei”, care a început în 2009 şi pare să nu se mai termine.

2. Milioane de euro dispărute de la RATB au băgat regia în faliment - 120.000.000 de euro

Cu toate că autobuzele sunt pline de călători, se încasează zeci de mii de euro din publicitate şi Municipalitatea subvenţionează transportul cu autobuzul sau tramvaiul cu 440 de milioane de lei anual (55%), RATB este în faliment. Potrivit datelor financiare făcute publice de ANAF, Regia a ajuns să fie cel mai mare datornic la stat: are restanţe de aproximativ 120 de milioane de euro şi este în executare silită. Mai mult, conturile sunt blocate și există riscul ca mijloacele de transport să fie trase pe dreapta, pentru că nu mai sunt bani de întreţinere.

3. RADET, pe butuci - 730.000.000 de euro

Municipalitatea nu a alocat niciun leu de ani buni pentru modernizarea infrastructurii de transport a energiei termice și a apei calde. Mai mult, conturile instituției sunt blocate 100 la sută de aproape un an. În cei 7 ani de mandat, So rin Oprescu a ridicat datoria RADET de la 170 de milioane de euro, la 900 de milioane euro, sumă echivalentă cu bugetul anual al Municipalităţii.

4. Proiecte de infrastructură neplătite sau achitate la supra-preț - 285.000.000 de euro

Mai grav: Pasajul Basarab nu a fost recepționat în acte, deși pe el se circulă de aproape patru ani. Situația este aceeași și în cazul Pasajului Mihai Bravu.

Potrivit surselor EVZ, edilul-șef al Capitalei, Sorin Oprescu, ar fi știut încă din aprilie 2012 că ar exista probleme în ceea ce privește inau gurarea Pasajului Basarab, numai că, fiind an electoral, acesta a decis să dea drumul circulației, spunând în cerc restrâns: „Nu pierd Capitala din cauza asta”. Pasajul Basarab a costat aproximativ 250 de milioane de euro.

În ceea ce privește Pasajul Mihai Bravu, șefii din Municipalitate ar fi semnat mai multe acte adiționale privind construirea acestuia. Ambele construcții au fost atribuite companiei Astaldi. Primăria Capitalei a atribuit grupului italian un contract de 155,7 milioane de lei (35 milioane de euro), inclusiv TVA, pentru finalizarea lucrărilor la Pasajul suprateran Mihai Bravu - Splaiul Unirii.

5. Ingineriile lui Oprescu cu maidanezii, recunoscute de fostul director ASPA - 100.000.000 de euro

EVZ a încercat să stabilească, după ce un băiat de patru ani - Ionuț Anghel - a fost ucis de câini fără stăpân, cum au ajuns maidanezii crotaliați și adoptați înapoi în stradă și cine este de vină. Potrivit informațiilor EVZ, imediat ce a fost ales primar general, Oprescu a început să rezolve problema maidanezilor printr-o „inginerie” pusă la cale de șefii Administraței pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), instituție subordonată Municipalității.

Marcela Pîslea, președintele Asociației Cuțu-Cuțu, a dezvăluit, pentru EVZ: „În a doua parte a anului 2008, cei de la ASPA ne-au spus că ei nu sterilizează dacă nu ne asumăm noi câinii. S-au făcut formulare în fals, semnate de multe ONG-uri, în care apăreau maidanezii care au fost sterilizați, ca fiind adoptați de noi. În realitate, ei erau duși noaptea înapoi pe stradă cu dubele ASPA”.

Când a murit Ionuț, edilul a dat vina pe ONG-uri că au lăsat câinii în stradă. EVZ a dezvăluit cum Primăria Capitalei condusă de Sorin Oprescu a intrat într-un parteneriat cu Asociaţia Portico, condusă din umbră de fiul său, Mircea Oprescu.

Asociaţia dezvoltă cel mai mare adăpost pentru câini comunitari din lume, Dogtown, situat în satul Uzunu, din judeţul Giurgiu. Cei trei membri fondatori sunt prieteni, sponsori şi vecini ai lui Sorin Oprescu şi ai fiului acestuia. Miza afacerii este de peste 100 milioane euro. Anual, bucureştenii vor plăti milioane de euro pentru adăpostul, vaccinarea, deparazitarea şi sterilizarea câinilor fără stăpân.

6. Ne-am umplut de șobolani, deși s-au achitat milioane de euro pentru deratizare - 45.000.000 de euro

Aproape 45 de milioane de euro a plătit Municipalitatea în ultimii 12 ani pentru stârpirea șobolanilor și a țânțarilor. Rezultatul: parcă ar fi stropit cu apă chioară, având în vedere că aceștia se înmulțesc de la o lună la alta. Zeci de șoferi au ajuns la service auto cu cablurile mașinii roase, iar rozătoarele au invadat subteranele și nu se sfiesc să iasă chiar în stradă. La fel se prezintă lucrurile și când vine vorba de țânțari și căpușe. Grav este că o parte din bani s-au dat ilegal, contractul cu societatea 3D fiind expirat din 2010, el fiind prelungit ilegal prin acte adiționale, potrivit Autorității pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. Și inspectorii Curții de Conturi au constatat că Municipalitatea a plătit nelegal 13,7 milioane de lei. Potrivit datelor obținute, societatea care are monopol pe deratizare și dezinsecție în Capitală a încasat aproximativ 45 de milioane de euro din 1996 până în prezent. Oprescu a promis în fiecare an că face licitație.

7. Curtea de Conturi: prejudiciu la ALPAB - 1.600.000 de euro

Auditorii Curţii de Conturi a României au constatat în raportul de anul trecut că Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a făcut achiziții inutile și supraevaluate, contracte umflate, dar decontate, inventarieri superficiale și plăți fără acoperire legală, prejudiciul fiind de 1,6 milioane de euro. Acestea sunt doar câteva dintre ilegalităţile girate de către actualul director al ALPAB şi câţiva subordonaţi ai acestuia.

În plus, mai multe măsuri dispuse de auditorii de conturi nu au fost duse la îndeplinire de actuala conducere a ALPAB, deşi termenul de remediere a deficienţelor a fost depăşit cu multe luni de zile. Mai mult, Curtea de Conturi a precizat că „nu au fost luate măsuri în timpul auditului”, fapt pentru care prejudiciile nu au fost recuperate nici până în prezent.

Tun de 14 milioane de lei

În iunie 2013, ziarul Evenimentul zilei a atras atenția că mai mulți directori din Primăria Capitalei decideau plățile și hotărau când și cine să primească banii. Directorii respectivi au întârziat plata către una din lucrările cele mai mari de infrastructură: Pasajul Pipera, pentru ca, constructorul - PA&CO, să încaseze mai mulți bani sub formă de penalități. Cel mai bine plătit director din Primăria Capitalei, Mircea Octavian Constantinescu (arestat luni), era cel care decidea plata. Ulterior, firma a dat în judecată Municipalitatea, iar instanța a dispus: plata sumei de 87.975.322,16 de lei, din care: 74.008.316,12 lei - contravaloarea lucrărilor și 13.967.005,94 lei - penalități contractuale până la data de 24 aprilie 2012. Dacă plata se făcea la timp, nu exista nicio penalitate.

100.000.000 de lei anual erau bani din bugetul Municipalității pentru care Sorin Oprescu nu dădea socoteală

"Fiecare om are partea lui ascunsă, are ceva de reproșat, dar de aici și până la fapte... (...) Nu suntem toți neam de hoți.” SORIN OPRESCU, primarul general al Capitalei