Bundestagul analizează un proiect de lege privind protecția lucrătorilor din industria germană a cărnii. Pentru a schimba cu adevărat lucrurile, e nevoie de mai mult, explică pentru DW, ministrul Muncii, Hubertus Heil.

DW: În industria de prelucrare a cărnii au ieșit anul acesta în mod clar la iveală toate neregulile existente. Cum vor fi împiedicate pe viitor exploatarea muncitorilor și celelalte lucruri necorespunzătoare?

Hubertus Heil: Cred că acest coronavirus a fost cu adevărat un factor de amplificare care a scos la iveală tot ce nu funcționa corect. Vedem ce se întâmplă într-o țară ca a noastră, atât în sens pozitiv cât şi negativ, iar în industria cărnii lucrurile nu funcţionau nici înainte cum trebuie. Condițiile de lucru inumane din această branșă au devenit, în plină pandemie, un risc pentru sănătatea generală. De aceea vreau să fac ordine în acest sector. Vom interzice contractele prin intermediari, pentru ca responsabilitatea firmelor de prelucrare a cărnii să fie clară. Vom intensifica controalele, vom îmbunătăți monitorizarea digitală a timpului de lucru pentru angajați, vom stabili reguli clare privind cazarea lor. Exploatarea oamenilor nu are voie să fie un model de afaceri, nici în Germania, nici altundeva în Europa.

Cum vă veți asigura că toate aceste măsuri vor fi și puse în practică de firmele din industria cărnii?

Am observat mereu două fenomene. Primul: firmele din această industrie au venit mereu cu trucuri de subminare a regulilor existente, prin crearea unor noi structuri de sub-sub-sub-subcontractori; al doilea: lobby-iștii din sector au încercat în demersuri politice să slăbească legile stricte. Săptămâna aceasta, Bundestagul dezbate în primă lectură legea controlului protecției muncii. Din pachet fac parte reguli ferme, dar și controale dure. Am văzut deja că nu ne putem baza pe responsabilizarea voluntară a actorilor din această branșă.

"Acești oameni au meritat mai mult decât doar aplauze"

Înseamnă că pandemia i-a afectat mai ales pe oamenii cu joburi prost plătite. Ce aveți de gând în acest caz?

Am constatat că sunt prost plătiți mai ales cei care au fost în linia întâi în această criză, vânzătoarele din supermarket și lucrătorii din logistică și aprovizionare, cei din căminele de bătrâni, oameni numiți apoi eroi ai vieții de zi cu zi, care nu au cum să lucreze de acasă. Acești oameni au meritat mai mult decât niște aplauze. Ei merită, prin munca lor, nu doar un bonus, ci salarii mai bune. De aceea sunt pentru modificarea salariului minim pe economie și pentru facilitarea adoptării de contracte colective de muncă în domeniile respective. Aplauzele nu asigură chiria. Aceasta trebuie să fie o lecție învățată în urma pandemiei de coronavirus.

Multă lume cere săptămâna de lucru de patru zile. În ce condiții credeți că așa ceva ar fi realizabil și justificat?

Instrumentul statului de a scurta timpul de lucru este programul de Kurzarbeit, care funcționează şi pe care îl prelungim și pentru anul viitor. Am mai spus că, la nivelul companiilor, un timp de lucru mai scurt ar putea fi folositor - desigur nu pentru toate firmele și domeniile de activitate. Este sarcina patronatelor și sindicatelor să discute și să găsească astfel de reglementări. O săptămână de lucru de patru zile nu poate fi utilă peste tot. Dar în anumite firme am observat experiențe pozitive în trecut cu acest sistem. De aceea, eu cred că această soluție poate fi aplicată acolo unde reducerea timpului de lucru asigură menținerea locurilor de muncă.

Există cereri în Germania de introducere a obligativității măștilor de protecție în timpul serviciului? Ați fi de acord cu o asemenea măsură?

Acolo unde distanța de 1,5 metri între oameni nu poate fi respectată este nevoie de purtarea măștii, mai ales în transportul public. Nu este vorba însă de a introduce o obligativitate generală de purtare a măștilor. Nu trebuie purtată peste tot masca, mai ales dacă igiena se realizează prin alte măsuri: prin distanțare, spălarea mâinilor, aerisirea spațiilor închise. Dar acolo unde există contact direct, purtarea măștii este nu doar necesară, ci și justificată.

E nevoie de un cadru legal mai bun pentru homeoffice

Multe persoane au lucrat de acasă în ultimele luni. Ce riscuri și ce avantaje credeți că implică munca din homeoffice?

Am trecut printr-un mare experiment nedorit cu munca din homeoffice din cauza măsurilor anti-coronavirus. Un aspect pozitiv ar fi că, din punct de vedere tehnic, sunt mult mai multe lucruri posibile decât s-ar fi crezut.

Dar e nevoie de câteva reglementări, pentru a evita ca munca din homeoffice să acapareze și segmentele de timp liber ale celor care lucrează așa; reglementări privind timpul de lucru și protecția muncii inclusiv pentru homeoffice. Voi veni cu propuneri în noiembrie pentru a reglementa activitatea din homeoffice. Trebuie să admitem însă că există domenii în care lucratul de acasă nu este deloc posibil. De exemplu, brutarii nu pot coace pâinea și chiflele acasă. Dar în numeroase alte domenii de activitate există posibilități mult mai ample. De aceea avem bevoie de un cadru legal mai bun și mai bine reglementat.

Hubertus Heil (SPD) este ministrul german al Muncii și Afacerilor Sociale. Interviu realizat de Anja Köhler.