Scandalul de corupţie de la vârful magistraturii a scos la iveală planul şantajării unui ministru în funţie. Omul cheie era un ofiţer din serviciul secret al ministerului de Interne şi conducea structura de agenţi din judeţul Ilfov. Interceptări telefonice, monitorizări ambientale sau date clasificate secret de stat, din operaţiunile sub anonimat, erau servite de comisarul MV, de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI).

Beneficiarii informaţiilor compromiţătoare erau niște procurori.

Interceptările realizate de DNA au dezvăluit că cei trei jinduiau şi la banii publici. Ţinta a fost bogatul minister al Transporturilor, iar victima era ministrul liberal Ovidiu Silaghi. „E un minister în care se fac bani, teoretic”, arăta unul dintre aceștia. Confidentul procurorilor era tot un liberal, „Domne, semne de întrebare legate de el am că a acceptat funcţia de ministru la Transporturi, când el nu ştie nimic”, le ţinea isonul.

Misiunea încredinţată ofiţerului DGIPI a fost de a aduna infomaţii compromiţătoare despre ministru. „Va fi destul de greu că, dacă e ministru şi încep să sap… Vă spun, ştiţi bine. Asta nu înseamnă să nu încerc”, promitea VM. Complotul lor a fost spulberat de DNA, iar cei trei sunt anchetaţi.

Adiţionale de milioane

Ministerul Transporturilor pare a fi cel mai vânat protofoliu. Motivul: aici se pot face milioane de euro chiar şi fără să se construiască vreun drum.

„Constructorul cere claim-uri (despăgubiri) când lucrarea este oprită pentru că se fac, de exemplu, descărcari arhelologice. Firma încasează milioane de euro în această perioadă„, a explicat un angajat din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). De exemplu, în cazul autostrăzii Bechtel, constructorii cereau claim-uri de 380 de milioane de euro.

Actele adiţionale sunt o altă metodă folosită de constructori, în cârdăşie cu şefii de la drumuri.
De exemplu, primul director al CNADNR numit de Silaghi, Mihail Başulescu, a achiesat la aceste metode. Printre primele acte semnate de acesta, a fost un ordin de plată, în baza unui act adiţional, pentru firma omului de afaceri Nelu Iordache- Romstrade. Concidenţă sau nu, Başulescu a fost director la două firme aflate sub sfera de influenţă a lui Iordache. Curtea de Conturi a descoperit, recent, faptul că la Companie se fac contracte „pe genunchi”, în detrimentul statului.

Acesta nu este singurul caz de „turnătorie” şi scurgeri de informaţii. În 2009, directorul de atunci al DGIPI, George Şerban, a fost interceptat când dădea unui prieten o lista unor convorbiri telefonice.

Te-ar putea interesa și: