Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Mihai Viteazul a fost considerat ca stând la intersecția dintre „omul epocii sale” și „vizionarul cu spirit național”. Ambele noțiuni au avut parte de analize istoriografice extinse. Cert este că Mihai Viteazul a fost conștient că trebuia să se alieze cu Imperiul Romano-German. Evident împăratul Rudolf al II-lea nu va juca cinstit. Domnitorul român nu putea conta pe instabilul Sigismund Bathory, deși semnase cu el un tratat de vasalitate la 20 mai 1595, la Alba Iulia. Asta. deși tratatul îi permisese să reziste conflictului cu otomanii din august-octombrie 1595.
Mihai Viteazul și Rudolf al II-lea
La 9 iunie 1598, Imperiul Romano-German prin Rudolf al II-lea, semnează un tratat cu Mihai Viteazul. Mihai avea nevoie de un tratat fiindcă în Moldova, domneau Movileștii, Ei erau protejați de polonezi. Ardealul era din nou incert. Sigismund Bathory revenise în Ardeal ca Principe. Împăratul nu era sigur că Sigismund Bathory va sta prea mult acolo. Adică voia pe cineva sigur în Ardeal, în niciun caz, Principele Sigismund sau, mai rău, Principele-cardinal Andrei Bathory.
Așa a intrat Mihai Viteazul în ecuația geopolitică a Ardealului. De fapt, Domnitorul Ieremia Movilă îl îndepărtase pe prietenul lui Mihai Viteazul, Domnul Ștefan Răzvan din Moldova. Acesta domnise din aprilie până în decembrie 1595. Se știe că polonezii preferau înțelegeri cu otomanii. Polonia era influențată de politica Marelui Cancelar Jan Zamoyski, care ajunge în această funcție în 1565 (va muri în 1605).
Sursa: Arhiva EVZ
Mihai Viteazul și cucerirea Ardealului
Principele Sigismund Bathory renunță la tron, în 29 martie 1599, în favoarea cardinalului Andrei Bathory. În 26 iunie 1599, Domnitorul Mihai Vieazul încheie un tratat la Târgoviște cu Andrei Bathory care îi recunoaște domnia ereditară în Țara Românească. Practic, Mihai pierdea efectele alianței cu Împăratul Romano-German Rudolf al II-lea . Evident, era un joc de a câștiga timp, Mihai dorind să intre în Ardeal. Transilvania nu mai era în frontul anti-otoman fiind influențată de Polonia care controla Moldova.
În 1599, Mihai Viteazul are și un tratat cu otomanii. El practic se asigură și la Nord și la Sud. Evident, după Ardeal, trebuia să scape de influența Movileștilor din Moldova care erau pro-Polonia și implicit pro-otomani. Numai că în perioada medievală, tratatele au un defect. Nu țin mult, pentru că geografia se schimbă.
Mihai face gestul favorabil Împăratului Rudolf al II-lea și intră în Ardeal. Îl înfrânge pe 28 octombrie 1599 lângă Sibiu, la Șelimbăr pe Principele Transilvaniei, Andrei Bathory. Mihai intră triumfal în Alba Iulia și speră să primească domnia Transilvaniei, dar este acceptat drept Guvernator General.
În mai 1600, Mihai Viteazul cucerește incomplet Moldova (domnitorul Ieremia Movilă e alungat), fără Hotin unde Movileștii au rezistat. La 27 mai 1600, Mihai Viteazul, conform documentului oficial, redactat și oficializat la Iași, controla de facto toate Principatele.
Rudolf al II-lea îl sabotează pe domnitorul român
Noua realitate politică nu îi mai convine Împăratului Rudolf al II-lea. Evident, nobilimea transilvană se răscoală și îl susține pe generalul Giorgio Basta, El îl înfrânge la Mirăslău pe 18 septembrie 1600. Mihai Viteazul încearcă să se redreseze. Movileștii cu ajutor polon îl înfrâng la Bucov. După alte înfrângeri la Năieni și Ceptura, Mihai Viteazul pierde și Țara Românească, unde domnitor devine Simion Movilă, fratele Domnitorului Moldovei, Ieremia Movilă.
Dorind să își recapete poziția, fie și parțial, Mihai Viteazul pribegește cu o mică delegație de boieri și oșteni credincioși din toamna lui 1600, până în primăvara lui 1601. Merge la Viena, la Praga, unde erau reședințele Împăratului Romano-German Rudolf al II-lea. Obține o audiență la un emisar imperial în 2 ianuarie 1601, la Viena, unde primește promisiunea unei audiențe la Praga. Mihai Viteazul mai avea doar 40 oameni cu el, când a ajuns la Praga, la 23 februarie 1601. Este primit de Împăratul Romano-German Rudolf la 14 martie 1601.
Capcana întinsă de împăratul romano-german
Împăratul îi mediază împăcarea cu generalul Giorgio Basta. După înfrângerea lui Mihai Viteazul la Mirăslău (18 septembrie 1600), Sigismund Bathory a venit iar în Ardeal ca Principe, Generalul Giorgio Basta (alternativ Gyorgy Basta) era supărat că nu putea el avea acest titlu.
Asasinatul e proiectat după victoria lui Mihai Viteazul de la Gorăslău, de lângă Zalău, cu ajutorul Împăratului Rudolf. Acesta îl trimite pe generalul Basta contra Principelui Sigismund Bathory, adică după 3/13 august 1601. Paradoxal este faptul că Împăratul Rudolf nu se aștepta ca Mihai să învingă și nici să primească vestea că Movileștii fuseseră alungați de Buzești din Țara Românească. Generalul Basta era acolo dacă Mihai câștiga bătălia.
Așadar, în concepția Împăratului Rudolf, Mihai trebuia fie să piară ucis în luptă, fie ucis prin asasinat. Asta pentru că Mihai Viteazul se îndrepta spre fieful său tradițional Oltenia, ca parte a Țării Românești. Mihai Voteazul va fi asasinat la 9/19 august 1601, atentatul fiind proiectat de către generalul Basta.
Recomandările noastre
