Mierea românească rămâne în butoaie. China lovește piața europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Producția de miere a României este estimată în 2026 la 10.000-15.000 de tone, sub jumătate din producția unui an considerat normal, potrivit președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman. El a explicat că, deși cantitatea ar fi suficientă pentru consumul intern, apicultorii se confruntă cu dificultăți în valorificarea mierii, pe fondul prețurilor de pe piața europeană și mondială.

România produce suficient pentru consumul intern, dar exporturile au scăzut

Răzvan Coman a declarat că producția din acest an poate fi considerată foarte slabă dacă este raportată la numărul normal de familii de albine, în condițiile în care efectivele s-au redus semnificativ.

„2026 este un an bun apicol. Depinde acum din ce perspectivă privim. Dacă privim statistic, general, este un an dezastruos. Dacă privim din punct de vedere al apicultorului, care are față de anul 2024 stupina redusă undeva până în 50% pentru că, în 2025, în primăvară, efectivul de albine din România s-a redus, practic, la jumătate, deci, dacă privim statistic general pe România, producția putem să o clasăm undeva sub jumătate dintr-un an normal, cu un număr normal de familii de albine, hai să spunem și o cifră orientativă, undeva între 10.000 și 15.000 de tone”, a explicat președintele ACA.

Potrivit acestuia, cantitatea ar fi suficientă dacă este raportată la consumul intern de miere, însă situația este diferită față de anii în care o parte importantă din producția României era destinată exportului.

„Dacă luăm consumul de miere pe cap de locuitor pe care îl aveam în anii precedenți, ar fi suficient, dar dacă ne raportăm și la ceea ce se întâmpla acum 3-4 ani, când mai mult de jumătate (din producție - n. r.) mergea la export, nu este deloc suficient”, a spus Răzvan Coman.

El a precizat că România nu mai exportă miere din 2022, în opinia sa, din cauza prețurilor de pe piața europeană și mondială, influențate de mierea provenită din China și Ucraina.

Mierea românească și din regiune rămâne la apicultori

Președintele ACA a explicat că, în ultima jumătate de an, a apărut o situație în care prețurile sunt reduse și mai mult atunci când producătorii din Europa de Est încearcă să vândă miere pe piețele occidentale.

„Numai că, așa cum v-am spus, din 2022, România nu mai exportă miere din cauza prețului de pe piața europeană și mondială. Adică, scurt: influența prețului mierii din China și din Ucraina. Iar în ultima jumătate de an se întâmplă un alt fenomen: cum încearcă est-europenii să vândă ceva miere în Vest, Ucraina scade și mai mult prețul. Și atunci, ca să facă profit, cei din Vest cumpără tot din Ucraina, iar mierea românească și din Ungaria și din Bulgaria stă tot în butoaie la apicultori”, a explicat Coman.

În aceste condiții, o parte dintre apicultori nu își pot valorifica producția la prețuri care să acopere costurile.

„Apicultorii cheltuie undeva la 10-11 lei pe kilogramul de miere să o producă și ar trebui să o vândă cu 9 sau 10 lei - și atunci vă dați seama că trebuie să o țină. Nu poți să vinzi în pierdere 2-3 ani la rând. S-a întâmplat lucrul ăsta în 2022, 2023, 2024, dar nu mai poți continua în acest ritm”, a afirmat președintele ACA.

Apicultorii cer consumatorilor să cumpere direct de la producători

Răzvan Coman a spus că una dintre modalitățile prin care poate fi crescut consumul de miere în România este informarea consumatorilor cu privire la beneficiile produsului și la avantajele achiziției directe de la producător.

„Noi, Asociația și toți cei care activează în domeniul apicol, încercăm de 3 - 4 ani să conștientizăm consumatorul că este benefic pentru sănătatea lui și pentru buzunarul lui să achiziționeze miere direct de la producător, pentru că în primul rând știe ceea ce consumă și în al doilea rând avem această certitudine a lucrului bine făcut și local și la nivel național și nu mai subvenționăm, practic, China și Ucraina și tot felul de alte amestecuri care apar în piață”, a declarat acesta, citat de Agerpres.

Miere / sursa foto: dreamstime.com

Președintele ACA a vorbit și despre situația mierii importate și despre afirmațiile privind produsele comercializate ca amestecuri provenite din afara Uniunii Europene.

„Paradoxul este că România produce mai mult decât consumă, dar importă, și în hipermarket găsim miere amestec din afara Uniunii Europene (...) care, așa cum ne-a dovedit-o EFSA prin studii certe și analize, undeva peste 50% este adulterată, ca să nu-i spunem falsificată”, a susținut Răzvan Coman după deschiderea Târgului Național al Mierii.

Coman: Mierea din China ajunge pe alte piețe sub alte origini

În ceea ce privește mierea provenită din China, președintele ACA a făcut referire la situația apărută după scandalul internațional din 2013-2014.

Potrivit lui Răzvan Coman, în Statele Unite aceasta ar apărea ca miere provenită din Vietnam sau India, țări despre care a afirmat că au producții mai mici decât volumele comercializate ca miere provenită din respectivele state.

El a susținut că producția de miere din aceste țări „se situează undeva la 10.000-20.000-50.000 tone și se vând din acea țară undeva la 70.000-100.000 tone”, adăugând că cei care recurg la astfel de practici au avansat în ceea ce privește pierderea trasabilității.

Miere de salcâm, rapiță și tei, în producția din 2026

Față de anul 2025, când producția de miere de salcâm a fost foarte slabă, apicultorii români au obținut în acest an miere de salcâm, precum și producții de miere de rapiță și tei.

„Cert este că anul acesta s-a făcut miere de salcâm. Anul trecut nu s-a obținut deloc. Iarăși, anul 2025 a fost foarte sărac în miere de rapiță și miere de tei. Anul acesta s-a făcut ceva producție de miere de rapiță și în sud-vest și nord-est, practic pe diagonală. S-a făcut miere de tei, iar în ceea ce privește floarea-soarelui cam peste tot s-au obținut producții de miere, dar la ce bun, pentru că nu avem cum să o valorificăm”, a afirmat Răzvan Coman.

El a explicat că mierea de floarea-soarelui este mai greu de valorificat, inclusiv pentru că este mai puțin apreciată de consumatori, iar exportul nu este o soluție în condițiile actuale de preț.

Mierea de salcâm nu atinge în toate cazurile procentul de polen prevăzut de STAS

Răzvan Coman a precizat că mierea de salcâm obținută în acest an nu îndeplinește, în toate cazurile, procentul de polen prevăzut de standardele de stat, pe fondul condițiilor de cules. El a spus însă că, din punct de vedere organoleptic și în ceea ce privește originea nectarului, nu există, potrivit analizelor realizate, îndoieli că produsul provine din salcâm: „STAS-urile spun așa: ca să fie miere de salcâm calitatea I trebuie să aibă peste 30% polen de salcâm. Ca să fie miere de salcâm calitatea a 2-a trebuie să aibă peste 25%, iar cealaltă trebuie să aibă peste 20%. Sub 20% nu mai poți să o certifici, conform STAS-ului, ca fiind de salcâm”.

Acesta a făcut diferența între nectar și polen, precizând că mierea este produsă din nectar, în timp ce conținutul de polen este utilizat pentru stabilirea originii botanice în condițiile prevăzute de standard.

„Numai că sunt două componente total distincte - și anume nectarul și polenul. Mierea se face din nectar, dar ca să ai certitudinea că provine de la acea specie trebuie să aibă, conform STAS-urilor care sunt de acum 30-40 de ani, când nu aveam schimbări climatice, când nu aveam condițiile pe care le avem acum, acel conținut de polen care scrie în STAS”, a spus Coman.

Potrivit acestuia, analizele realizate în acest an pe câteva sute de probe din întreaga țară au indicat valori cuprinse, în general, între 12% și 18% polen de salcâm. În cazuri rare s-a ajuns la 22%, iar o singură probă a indicat 26%.

Târgul Național al Mierii are loc în perioada 11-13 septembrie

Târgul Național al Mierii, ediția de toamnă, are loc în perioada 11-13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură.

La eveniment sunt prezenți 94 de expozanți. Organizatorii descriu târgul drept unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Capitală și unul devenit tradițional, cu participarea iubitorilor de produse apicole, a apicultorilor, procesatorilor din domeniu și reprezentanților asociațiilor apicole.

„Prin organizarea acestui eveniment ne dorim, ca de fiecare dată, să creștem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură și produse ale stupului, dată fiind importanța acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate și o alimentație echilibrată”, au transmit organizatorii.