Ultimul vânător de albine din România transformă o tradiție uitată în cea mai rară miere din lume. A fost declarat Tezaur Uman Viu

Mihai Grama este considerat ultimul vânător de albine din România și unul dintre puținii oameni care mai practică bărcuitul, o tehnică tradițională veche de sute de ani, prin care albinele sălbatice sunt urmărite până la stupii lor din scorburile copacilor.

El își desfășoară activitatea în zona montană dintre Reghin și Sovata, unde a construit o stupină bazată exclusiv pe flora spontană.

În exclusivitate pentru EVZ, Mihai Grama a oferit detalii despre cele mai rare sortimente de miere pe care le trimite în toată lumea. Printre acestea se numără mierea de iarbă neagră.

Ultimul vânător de albine din România păstrează o tradiție rară și o miere care nu seamănă cu nimic din comerț

Bărcuitul este o practică tradițională prin care apicultorii urmăresc direcția de zbor a albinelor pentru a descoperi stupii sălbatici ascunși în pădure.

Cum au împărțit cavalerii medievali și Napoleon șoselele lumii în două tabere ireconciliabile

SUA și Rusia poartă negocieri secrete, iar miza este Ucraina

În trecut, această metodă era folosită pe scară largă în zonele montane, însă astăzi a rămas extrem de rară, fiind păstrată doar de câțiva practicanți.

„Sunt un păstrător de tradiții. Ca să explic ce înseamnă bărcuitul — așa cum e tradiția de Ignat sau de tăiatul mielului la Paști — de Ziua Crucii, pe 14 septembrie, țăranii de pe Valea Mureșului și a Gurghiului păstrau obiceiul și se urcau pe munte cu cornul de bărcuit, în care puneau albine și un fagure, iar într-o poieniță îl lăsau la mâncare, la miere, care apoi mergea într-o anumită direcție. În limbajul modern al stupăritului de astăzi se numește furtisag, dar așa se făcea atunci. Și găseau întotdeauna stupul și îl omorau. Era un sacrificiu, o jertfă adusă. Mierea aceea se lua și era folosită, era oferită copiilor sau chiar și celor aflați pe patul de moarte”, a afirmat el.

Stup. Sursa foto: Facebook

Mihai Grama spune că a învățat această tehnică de la bunicul său și că o consideră o moștenire culturală care nu trebuie pierdută

„Povestea a pornit de la bunicul meu, care provine de la Orșova, de pe Valea Gurghiului. În 1963 a făcut primul film documentar din România color, care se chema „O vânătoare neobișnuită”. Dintre cei 25 de nepoți ai bunicului, am fost singurul care a avut în sânge ceea ce a făcut el. Duceau mierea în scoarță de cireș”, a continuat el.

„Dacă mergem pe fir, vom găsi și monede din vremea dacilor legate de această activitate. Există scrieri de pe vremea lui Herodot că nu se putea înainta dincolo de gurile Dunării din cauza multitudinii știubeielor, coșnițelor și familiilor de albine”, a arătat acesta.

Miere. Sursa foto: Facebook

Mihai Grama a fost desemnat Tezaur Uman Viu de Ministerul Culturii

Apicultorul a fost declarat Tezaur Uman Viu de către Ministerul Culturii, într-un program național dedicat protejării patrimoniului cultural imaterial, distincție care i-a fost acordată pentru contribuția sa la conservarea și transmiterea tradițiilor legate de apicultura arhaică și de bărcuit.

„Am fost declarat Tezaur uman viu și felicitat de cei de la Ministerul Culturii. Au spus: „Sunteți al doilea cel mai tânăr tezaur uman viu din România și ați avut unul dintre cele mai stufoase dosare pe care le-am putut examina”, și au spus că, într-adevăr, omul acesta merită titlul. Eu respect tradiția ca acum 100 de ani și o duc mai departe generației tinere. Au fost și cei de la National Geographic și de la o altă televiziune norvegiană. Au văzut cum am deschis stupul și am pus mâna fără mască, fără protecție, și au spus că nu cred așa ceva. Ei intrau echipați ca de război. Eu am muncit foarte mult pe selecție și pe ameliorare, pe caracterul acesta de blândețe la albine și de rezistență la boli”, a adăugat el.

Fagure. Sursa foto: Facebook

Stupina sa este bazată exclusiv pe flora spontană din zone montane

Mihai Grama produce mai multe sortimente de miere considerate rare, printre care mierea de iulișcă, mierea de răchită și mierea de negruș, toate obținute din zone montane curate, iar aceste produse sunt apreciate pentru conținutul ridicat de antioxidanți și pentru caracterul lor autentic, fiind recunoscute atât pe piața internă, cât și internațională.

„Am distribuitor pentru mierea de iarbă neagră în Anglia și de acolo către toate comunitățile de români din Europa. Nu este zi să nu mă sune cineva din Elveția, Spania, Belgia, din țările nordice, de peste Ocean și din Japonia. Toți spun că mierea produsă de mine are gust ca odinioară”, a explicat Mihai Grama.

Apicultorul susține că a lucrat pe partea de cercetare în Italia.

„Aia se îmbrăcau ca de război și se înnegreau când se apropiau de albine. Eu mă duceam în pantaloni scurți și cu o pălărie de paie la stupi. Mergeam de două ori pe săptămână la Milano, la Bergamo, pentru cercetare”, a mai spus el.

Masina stupi. Sursa foto: Facebook/Mihai Grama

Mierea din stupii lui Mihai Grama, analizată în laborator

O parte dintre produsele sale au fost analizate la USAMV Cluj-Napoca, unde specialiștii au confirmat calitatea și puritatea unor sortimente, inclusiv mierea de răchită și salcie căprească, ceea ce a contribuit la consolidarea reputației sale în domeniul apiculturii artizanale.

„Sortimentul de miere de iulișca este cel mai bogat în resveratrol și antioxidanți. M-am axat pe sortimente premium de brad, de zmeură și de stejar”, a explicat el.

Pe lângă activitatea din stupină, Mihai Grama este implicat în formarea tinerilor apicultori, organizând demonstrații și cursuri prin care încearcă să transmită cunoștințele acumulate de-a lungul anilor, iar el spune că experiența practică este esențială și că adevărata valoare a apiculturii nu stă în numărul de stupi, ci în modul în care sunt îngrijiți.

A primit propuneri pentru a organiza prima vânătoare de albine din țară

Deși are peste 5000 de clienți și distribuție în mai multe țări europene și din afara continentului, Mihai Grama a ales să rămână un producător artizanal, cu o producție anuală de aproximativ două-trei tone de miere, considerând că extinderea industrială ar afecta calitatea și autenticitatea produselor sale, care sunt apreciate pentru gustul lor natural.

Recent, el a promit propunerea să organizeze prima vânătoare de albine din România

„Am primit propunerea să o fac ca activitate turistică. Am primit-o după al treilea documentar. Mi-a spus persoana respectivă unde este cel mai apropiat aeroport de locul în care îmi desfășor activitatea, că vine cu avion privat, bucătar, hamal pentru bagaje și vrea să participe indiferent de costuri. Deci sunt oameni dispuși să plătească să descopere ceva inedit”, a continuat apicultorul.