Mierea din Mercosur stârnește îngrijorări legate de calitatea produselor. Apicultorii români cer analize pentru fiecare lot

Sursa foto: Pixabay

Apicultorii români solicită intervenția rapidă a autorităților pentru susținerea familiilor de albine și reducerea costurilor din sector, avertizând că presiunea economică asupra producătorilor este tot mai mare. Reprezentanții industriei spun că, pe lângă cheltuielile ridicate, apicultura ar putea fi afectată și de creșterea importurilor de miere din statele Mercosur, odată cu eliminarea taxelor vamale.

Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACAR), Răzvan Coman, a declarat că sectorul are nevoie de măsuri concrete pentru a rămâne viabil, iar în prezent în Parlament se află mai multe proiecte legislative care ar putea oferi sprijin financiar apicultorilor.

Ajutor financiar pentru familiile de albine

Potrivit reprezentantului apicultorilor, anul trecut s-a încercat obținerea unui ajutor de minimis din partea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru susținerea familiilor de albine prin asigurarea hranei, însă demersul nu a avut succes.

În prezent, în Parlament sunt discutate patru proiecte legislative care vizează sprijinirea sectorului. Două dintre acestea prevăd acordarea unui ajutor financiar pentru fiecare familie de albine, pe o perioadă de trei ani.

„Propunerea vizează aproximativ 12–15 euro pentru fiecare familie de albine, adică în jur de 60–70 de lei, însă forma finală a proiectului nu este încă stabilită”, a declarat Răzvan Coman la Târgul Național al Mierii.

Apicultorii spun că un astfel de sprijin ar ajuta la menținerea efectivelor de albine într-un context economic dificil și i-ar ajuta pe producători să suporte costurile cu hrana și întreținerea stupinelor.

TVA mai mare la hrana albinelor decât la furaje

Un alt proiect aflat în discuție prevede reducerea TVA pentru hrana albinelor. Reprezentanții sectorului arată că există o diferență fiscală semnificativă față de alte activități zootehnice.

În timp ce furajele pentru animale au TVA de 11%, zahărul – principalul substituent de hrană utilizat în stupine – este taxat cu 21%.

„Albina nu consumă furaje, ci zahăr, iar acesta este practic singurul substituent de hrană pe care îl putem folosi”, a explicat șeful ACA.

În plus, după modificările fiscale adoptate la finalul anului trecut, au crescut și impozitele pentru mijloacele de transport folosite în apicultură, unele ajungând la 2.000–3.000 de lei pe an, costuri care se reflectă în prețul final al produselor.

Importurile de miere din Mercosur ar putea afecta apicultura europeană

Apicultorii avertizează și asupra riscurilor generate de creșterea importurilor de miere din statele Mercosur. Potrivit lui Coman, până acum în Uniunea Europeană intrau aproximativ 45.000 de tone de miere provenite din această regiune.

Eliminarea taxelor vamale ar putea însă duce la o creștere semnificativă a volumelor importate, ceea ce ar pune presiune pe producătorii europeni.

Reprezentantul apicultorilor susține că efectele nu vor fi resimțite doar economic, ci și asupra mediului.

Vor fi afectați nu doar apicultorii din România, ci toți apicultorii din Uniunea Europeană. Dacă sectorul se prăbușește, va scădea și numărul familiilor de albine, iar acest lucru va afecta inclusiv polenizarea culturilor agricole, a explicat Coman.

În acest context, apicultorii cer ca toate loturile de miere importate să fie supuse analizelor de laborator, nu doar un procent redus, cum se întâmplă în prezent, când aproximativ 4% dintre loturi sunt verificate.

Producția de miere ar putea reveni în 2026

După un an extrem de dificil în 2025, apicultorii estimează că producția de miere ar putea reveni în 2026 la niveluri mai bune. Estimările indică o producție de 17.000–18.000 de tone, apropiată de nivelul unui an normal, când România ajunge la aproape 20.000 de tone.

Efectivele de familii de albine au fost refăcute în mare parte după pierderile masive din anul trecut, fiind estimate în prezent la 1,5–1,6 milioane.

Iarna relativ normală și condițiile meteo din această primăvară sunt considerate favorabile pentru dezvoltarea stupinelor și pentru principalele culesuri de rapiță și salcâm.

Totuși, apicultorii spun că presiunea economică rămâne mare, iar unii producători, mai ales tineri, au renunțat la activitate în ultimii ani.

„Nu poți vinde un borcan cu 10 lei când costurile de producție depășesc 11 lei. Din punct de vedere economic nu mai este rentabil. Cei care continuă o fac din pasiune pentru albine”, a subliniat președintele ACA.

Schimbările climatice complică activitatea apicultorilor

Pe lângă dificultățile economice, apicultorii se confruntă și cu efectele schimbărilor climatice, care obligă sectorul să se adapteze rapid.

Potrivit reprezentanților industriei, metodele de lucru din urmă cu zece ani nu mai sunt aplicabile în totalitate, iar apicultorii trebuie să reacționeze rapid la variațiile de temperatură, lipsa culesului sau mutarea stupilor în zone cu resurse mai bune.

Târgul Național al Mierii, în acest weekend la București

În acest context, bucureștenii sunt așteptați la ediția de primăvară a Târgul Național al Mierii, organizată la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa.

Peste o sută de expozanți, apicultori și firme de profil,  își prezintă produsele, iar prețul mierii variază între 20 și 50 de lei, în funcție de sortiment și gramaj.