Contraspionajul german estimează că, în țară, se află peste 25.000 de islamiști, dintre care aproximativ 2000 sunt considerați cu risc crescut de realizare a unor atentate.

Raportul BfV, considerat cel mai important indicator privind siguranţa internă a Germaniei, expune într-o lumină sumbră ultimele evoluţii de securitate. Prezentat săptămâna trecută de ministrul de Interne, Horst Seehofer, şi preşedintele BfV, Hans-Georg Maassen, raportul evidenţiază creşterea spectaculoasă a numărului salafiştilor, aceștia devenind cel mai mare grup islamist din Germania. Termenul de salafist este legat adesea de jihad. Numărul salafiștilor din Germania a crescut gradual, de la 4500, în anul 2012, până la 10.800, în anul 2017.

De asemenea, potrivit raportului citat, se estimează că numărul islamiştilor din Germania ajunsese la cel puţin 25.800, la finele lui 2017, după , ce, cu un an în urmă, numărul lor era estimat la 24.425. Însă, în mod ciudat, raportul BfV nu face nicio referire directă la adepţii ISIS sau Al-Qaeda şi, în consecinţă, numărul exact al islamiştilor aflaţi pe teritoriul german ar putea fi mult mai mare.

Între salafişti există aşa-numiţi factori de risc, a căror „consecventă expulzare” ministrul de Interne îşi propune să o perfecţioneze. Serviciile de securitate califică drept „factor de risc” oameni pe care îi bănuiesc capabili să comită un delict politic grav, cum ar fi un atentat terorist. La întrebarea dacă guvernul federal se va ocupa pe viitor mai insistent de expulzări, Seehofer a răspuns că aceasta este o „chestiune care merită să fie analizată”. În prezent expulzările intră în competența landurilor federale.

Millî Görüş, organizația lui Erdogan: „Deșertăciunea occidentală trebuie înlocuită

Potrivit raportului BfV, a doua organizaţie islamistă ca mărime este mişcarea turcă Millî Görüş („Viziunea Naţională”), care are aproximativ 10.000 de membri în Germania. Mişcarea se opune cu tărie integrării musulmanilor în societatea europeană.

În viziunea Millî Görüş, civilizaţia occidentală domină lumea prin violenţă, nedreptate şi exploatarea celor slabi. Deşertăciunea acestui sistem ar trebui înlocuită – spun membrii mişcării – cu o „ordine dreaptă”, bazată exclusiv pe principiile islamice, pentru că legile făcute de oameni sunt arbitrare. Pentru a se ajunge aici, musulmanii trebuie să adopte o anume viziune (Görüş) asupra Lumii, viziune care trebuie să aibă un caracter naţional/religios (Millî).

Foarte interesant, președintele actual al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se revendică din rândurile miscării anilor 1970, „Millî Görüș”, inființate de Necmettin Erbakan, primul premier islamist al Turciei, îndepărtat pașnic de la putere, în 1997, de Armată, după doar un an de mandat. De altfel, Erdogan a și fost șeful organizației de tineret a Milli Görüș în Istanbul.

 

Situație și mai gravă în Franța

La începutul lunii iulie, un raport al Senatului francez atrăgea atenția asupra pericolului islamist. Potrivit serviciilor de informații, 132 din peste 2.000 de locuri de cult, recenzate pe întreg teritoriul, revendică o interpretare strictă a Islamului, transmite RFI.

Salafismul a tot câștigat teren în Franța ultimilor 15 ani. Raportul senatorial arată că numărul de salafiști a cunoscut un progres constant – 5.000 în 2004, 12.000 în 2010 și 40.000 în prezent. Dintre ei, 19.000 ar fi activi, iar 3.000 sunt de naționalitate străină: algerieni, marocani, tunisieni, ceceni și turci.
 

Miscarea salafistă din Germania, alimentată de musulmani din Caucaz

Raportul contraspionajului german scoate în evidență o situație foarte interesantă: creșterea numărului de salafiști din Germania este alimentată parțial și de către musulmani proveniți din Cecenia și zona Caucazului.

Pe scena salafistă din Germania, actori din Nordul Caucazului, în special din Republica Cecenă (parte a Federației Ruse) au începută să câștige în importanță. Cele mai afectate sunt statele federale germane din Est și Nord, precum și Renania de Nord – Westfalia. Islamiștii din Caucazul de Nord au stabilit contacte cu grupările jihadiste din Orientul Mijlociu, tocmai datorită „succeselor” pe care luptătorii ceceni le-au avut în Siria și Irak.

Numărul anchetelor legate de terorism, în creștere

Numărul anchetelor care investighează presupuse activități teroriste a crescut considerabil în Germania în 2017, depășindu-l de aproximativ cinci ori pe cel din 2016. În 2017 au fost deschise circa 1.200 de astfel de anchete, dintre care 1.000 în legătură cu extremismul islamist, preciza, la finele anului trecut, un purtător de cuvânt al Parchetului federal din Karlsruhe.

Creșterea considerabilă a numărului de anchete i-a obligat pe procurorii federali să transfere o treime din cazurile legate de terorism colegilor lor de la nivelul landurilor.

 

Te-ar putea interesa și: