Principala cauză a dis pariției acestora este taxa clawback, aplicată în mod uniform atât medicamentelor scumpe, de câteva mii de euro, cât și celor ieftine, generice, care costă câteva zeci de lei. Potrivit APMGR, taxa clawback a ajuns deja la 24.13 % în primul trimestru al acestui an, față 19.86% în primul trimestru din 2017 sau de 15.62%, în 2016. Apoi, producătorii plătesc taxa clawback nu pe prețul stabilit de ei, ci pe cel final, care include și adaosurile puse de distribuitori și de farmacii, ceea ce face păguboasă producerea medicamentelor care costă, la poarta fabricii, sub 25 de lei.

Din banii adu nați prin taxa clawback, statul introduce în programe naționale medicamente noi, inovative. „Nu este echitabil pentru noi să finanțăm un consum pe care noi nu îl generăm. Mai important, nu ne putem permite să finanțăm acest consum, ceea ce înseamnă că trebuie să renunțăm la medicamentele ale căror costuri de producție nu mai pot fi acoperite sau să închidem facilități de producție. Și pacienții și economia Româ- niei vor pierde”, a arătat Adrian Grecu, președintele APMGR.

Tratamente taxate prea scump

Dintre medicamentele cu risc major de a scădea sub limita profitabilității și de a dispărea de pe piață, APMGR enumeră: Tamoxifenul (tumori de sân), Bleomicina (leucemie, afecțiuni hematologice), Fluorouracil (cancer), Cisplatin (cancer), Flutamida (cancer), Memantine (demența), Gentamicinum (infecții germeni rezistenți intra-spitalicești), Theophyllinum (astm), Captopril (hipertensiune, insuficiență cardiaca), Furosemid (insuficiență cardiacă, ciroză hepatică), Ranitidină inj (afecțiuni gastrointestinale), Indapamida (afecțiuni cardiovasculare).