Fosta fiică a președintelui Uzbekistanului a câștigat recent în Elveția o importantă bătălie în justiție, căpătând șansa să deblocheze active de 350 de milioane de dolari. Victoria este însă acum umbrită de o veste proastă venită din propria ei țară, după ce guvernul uzbek a scos la licitație una dintre vilele de lux ale Gulnarei Karimova, atât de mare și de somptoasă, încât autoritățile doresc transformarea ei în hotel.

Gulnara Karimova avea doar 19 ani când tatăl ei, Islam Karimov, a devenit cel dintâi președinte al Uzbekistanului, funcție pe care a exercitat-o cu o mână de fier timp de peste două decenii, din 1991 și până la moartea sa, în 2016. Frumoasă și tânără fiind, Gulnara Karimova a profitat din toate punctele de vedere de poziția tatălui ei, reușind să facă furori atât în țară, cât și peste hotare. Exprimându-și din plin latură artistică și boemă, ea ba cânta în duet cu Gérard Depardieu și Julio Iglesias, ba lansa linii de parfumuri și bijuterii în colaborare cu Chopard. Iar uneori juca și rolul designerului vestimentar, făcându-și veacul pe la Săptămâna Modei de la New York.

Dar Gulnara Karimova era implicată și în afaceri dintre cele mai serioase. Interesată de domenii precum economia și științele politice, ea a studiat inclusiv la Universitatea Harvard și a devenit în timp record un antreprenor de succes și proprietara unui adevărat imperiu mediatic. Precum și un mare filantrop. Nu în ultimul rând, Gulnara a activat ca diplomat, reprezentându-și țara atât la Națiunile Unite, cât și în calitate de ambasador al Uzbekistanului în Spania. De atât de mult succes se bucura fiica cea mare a președintelui, încât la un moment dat se zvonea că ea va fi cea care îi va urma lui Islam Karimov la putere.

Secretul succesului: marea corupție și exploatarea copiilor

După cum s-a dovedit, reușitele răsunătoare ale Gulnarei Karimova se datorau unor realități de-a dreptul macabre. Se spunea de pildă că fiica președintelui uzbek își producea hainele pe cârca celor forțați să muncească pe plantațiile de bumbac aflate sub controlul direct sau indirect al familiei. Sau al statului – diferențele erau mai degrabă neclare. Potrivit organizației Human Rights Watch, circa două milioane de copii erau siliți în acele vremuri să-și părăsească școlile timp de câte două luni pe an pentru a culege bumbac – unul dintre materialele preferate ale Gulnarei în calitatea ei de designer vestimentar.

Fata președintelui controla de asemenea mai tot ce ținea de sistemul de telefonie și de sănătate al țării. Nimic nu se mișca în aceste domenii – precum și în multe altele – fără ca ea să-și ia partea leului, sub formă de mită. În 2011, ea a fost de pildă acuzată, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks, că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din Uzbekistan, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”. Presa internaţională nota la acea dată că documentele incriminatoare „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.

Începutul sfârșitului: căderea în dizgrație

Întreaga lume a Gulnarei Karimova s-a năruit în timp record. Problemele au început în 2012, când a izbucnit un uriaș scandal de corupție, fiica lui Islam Karimov fiind suspectată că a acceptat mită de la mai multe companii străine de telecomunicații (și nu numai), în schimbul unor importante contracte de afaceri în Uzbekistan. Sumele vehiculate se ridicau la sute de milioane de dolari. În urma scandalului, mai multe țări, între care s-au numărat Statele Unite, Elveția și Suedia, au demarate anchete ample. În 2014, presa anunța că autoritățile elvețiene au înghețat în acest caz active de peste 800 milioane de franci elvețieni (912 milioane de dolari). Iar acesta a fost abia începutul sfârșitului pentru Gulnara Karimova.

Situația era cu atât mai gravă pentru ea, cu cât lațul nu i s-a strâns în jur doar în străinătate, ci și în propria patrie, unde fiica președintelui a început să piardă repede teren. În toamna anului 2013, Gulnara Karimova căzuse deja în dizgrație. Posturile de televiziune și de radio controlate de ea au fost închise, afacerile i-au fost sistate, iar cei care făceau parte din anturajul ei au început să fie hărțuiți de autorități și chiar brutalizați. Gulnara Karimova încercat să riposteze, lansând critici dure la adresa regimului condus de tatăl ei. Gestul a costat-o mult. În 2014, Islam Karimov s-a dezis de propria fiică, dându-și binecuvântarea pentru arestarea ei.

Trupele de comando s-au pogorât pe funii direct în balcon

Episodul dramatic, ca rupt dintr-un film, care a fost prezentat de publicația britanică „The Guardian”, a fost descris în detaliu de fiica Gulnarei, Iman, care în 2014 avea 15 ani. Într-o dimineață, soldați ai trupelor de comando s-au pogorât pe funii direct în balconul familiei. Musafirii Gulnarei au fost scoși din locuință cu saci pe cap și toate aparatele electronice și documentele din casă au fost confiscate. “Curând după aceea, gărzile noastre de corp s-au întors, dar acum aveau instrucțiuni diferite”, a povestit Iman. Ele deveniseră gardieni în loc de protectori. „Mama mea a încercat să ia legătura cu bunicul prin telefon, dar nu a reușit”. Gulnara nu a mai apucat să-și vadă niciodată tatăl.

Peste un deceniu de petrecut după gratii

Deși Gulnara Karimov a fost arestată încă din 2014, Procuratura Generală a Uzbekistanului a venit cu o serie de clarificări în acest caz abia în 2017. Până acum, Gulnara a fost condamnată în mai multe procese diferite, fiind acuzată între altele că a făcut parte dintr-un grup de crimă organizată, care controla active de peste 1.3 miliarde de dolari, răspândite în 12 țări, și că ar fi luat mită în valoare de 869 de milioane de dolari. În 2017, Gulnara a fost condamnată la 10 ani de închisoare pentru fraudă și spălare de bani, iar în martie 2020, Curtea Supremă din Uzbekistan a găsit-o vinovată într-un alt proces, în care era acuzată de splălare de bani și extorcare, ea primind în acest caz 13 ani de închisoare.

Gulnara ar putea totuși pune mâna pe banii din Elveția

În decembrie 2020, Gulnara Karimova a primit o veste bună: magistrații elvețieni au decis în favoarea ei, într-un proces în care fiica fostului președinte uzbek a susținut că ea este beneficiarul de drept al Takilant Ltd., o companie cu sediul în Gibraltar, al cărui cont bancar a fost înghețat de autoritățile din Elveția. Acestea emiseseră un ordin în acest sens în 2018, împotriva unui individ pe care magistrații l-au identificat doar ca „B”. Acest „B” a fost găsit vinovat de fraudă și spălare de bani, după ce a creat o serie de companii în numele Gulnarei Karimova, astfel încât să nu se știe că ea este adevăratul posesor al sumelor deținute de acestea. „Este o victorie importantă pentru Gulnara Karimova, dat fiind că procurorii federali au încercat să forțeze lucrurile prin confiscarea bunurilor ei, refuzându-i dreptul fundamental de a lua măcar vreo poziție în această procedură", a declarat avocatul Gulnarei, Gregoire Mangeat, într-un e-mail citat de site-ul Aljazeera. „Este evident că din dosarul procurorilor elvețieni lipsesc dovezile originilor ilicite ale celor 350 de milioane de dolari”, a adăugat avocatul, cerând ca banii să-i fie returnați clientei lui. Decizia din decembrie este cu atât mai importantă, cu cât îi oferă Gulnarei Karimova pârghiile legale pentru a-și cere banii înapoi, înainte ca Elveția să decidă returnarea lor către Uzbekistan.

Avocatul Gregoire Mangeat a mai ținut să amintească faptul că Gulnara a fost reținută în țara ei vreme de șase ani, într-unul din aceștia fiind în lipsită de posibilitatea de a lua legătura cu familia ori cu avocații. „Arestarea ei în condiții netransparente în Uzbekistan nu ar trebui folosită drept scuză pentru a o lipsi de depturile ei fundamentale la o apărare și care acum au fost recunoscute”, a mai punctat el.

Guvernul uzbek a pus vila Gulnarei la vânzare

În luna aprilie a acestui an, presa internațională a anunțat că Guvernul din Uzbekistan a oferit spre licitație o vilă de lux a Gulnarei Karimova, dintr-o stațiune montană aflată la 100 de kilometri de capitala Tașkent. Vila e dotată între altele cu o cramă, o discotecă, un cinematograf privat, un amfiteatru, piscine interioare și în aer liber, un teren de tenis și o grădină de iarnă japoneză. Guvernanții le-au pus însă și o condiție potențialior cumpărători: să transforme vila în hotel sau într-un alt soi de atracție turistică. Adevărul este că vila e atât de mare și de somptoasă și dotată cu atâtea facilități încât n-ar fi prea dificil de transformat în hotel de lux.

De ce a decis însă guvernul uzbek tocmai acum să pună vila Gulnarei la vânzare rămâne un mister. Nu este totuși exclus ca gestul să reprezinte o ripostă a autorităților din Uzbekistan, care doresc să recupereze cât mai mult din sumele colosale care i-au aparținut odinioară fiicei lui Islam Karimov.