Marian Motocu / sursa foto: captura video
Din cuprinsul articolului
Marian Motocu, un apropiat al fostului candidat la președinția României Călin Georgescu, care a apare în dosarul de tentativă de lovitură de stat, a fost condamnat într-un alt dosar la un an de închisoare cu suspendare pentru acte de propagare online a unor mesaje antisemite, legionare, de negare a Holocaustului și de instigare la ură împotriva evreilor, comise între 2022 și 2024, potrivit sentinței date de Judecătoria Craiova, care nu este definitivă.
Patru condamnări pentru Marian Motocu
„În temeiul art. 369 Codul Penal cu aplicarea art. 35 alin.(1) Codul Penal şi cu aplicarea art. 396 alin. 1 şi 2 C.proc.pen.., condamnă pe inculpatul Motocu Marian, ..., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de incitare la ură sau discriminare în formă continuată (26 de acte materiale) prevăzută de art. 369 Codul Penal cu aplicarea art. 35 alin.(1) Codul Penal”, se arată în sentință.
Marian Motocu a primit, ca pedeapsă complementară, interdicția drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, adică dreptul de a utiliza rețele sociale - Facebook, Instagram, TikTok etc., pentru o perioadă de 2 ani.
Acesta a mai fost condamnat la câte 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepţii sau doctrine antisemite”, (29 de acte materiale), pentru săvârșirea infracțiunii de utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, (27 de acte materiale) și pentru săvârșirea infracțiunii de negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic”
Cum s-a ajuns la acest dosar
Cele patru pedepse au fost contopite și pedeapsa finală este de 1 an de închisoare cu suspendare. Sentința nu este definitivă.
Dosarul lui Marian Motocu a fost deschis după mai multe sesizări ale poliției și ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Numeroși cetățeni au depus, de asemenea, petiții în care reclamau conținutul extremist distribuit de Motocu. Procurorii au găsit și caiete, ridicate în urma perchezițiilor, în care existau discursuri și texte cu caracter antisemit și legionar, pe care acesta le folosea în transmisiuni live.
Marian Motocu a susținut că simbolurile afișate nu au legătură cu nazismul, ci reprezintă „onoare și cavalerism”, precum și că nu a incitat niciodată la violență și că intenția sa a fost de a dezbate „probleme educaționale și sociale”, nu de a denigra comunitatea evreiască, potrivit România TV.
calin georgescu / sursa foto: captura video
Cine este Marian Motocu
Marian Motocu este persoana care, în septembrie 2024, a contactat telefonic Ambasada Rusiei la București, s-a prezentat cu numele complet și a solicitat să vorbească cu colonelul Ignatiev Evgeni, potrivit informațiilor din dosarul în care Călin Georgescu este cercetat pentru tentativă de lovitură de stat. El a discutat inițial cu un angajat al ambasadei și a fost pus în așteptare, dar nu este clar dacă a reușit ulterior să ia legătura cu Ignatiev.
Anchetatorii susțin că Marian Motocu, lider al organizației „Mișcarea 41”, ar fi intenționat să constituie așa-numite „gărzi naționale” și să preia controlul asupra unor instituții ale statului. Potrivit procurorilor, în septembrie 2024, Călin Georgescu i-ar fi transmis lui Motocu că are „un plan” și „o strategie” cunoscute doar de el, iar dacă acestea vor avea succes, Motocu ar urma să joace un rol în „acțiune”. În total, cei doi ar fi schimbat aproximativ 150 de mesaje text.
În rechizitoriu, anchetatorii afirmă că existau indicii potrivit cărora gruparea coordonată de Motocu ar fi avut caracter fascist și membri în mai multe județe ale țării. Scopul organizației ar fi fost, potrivit procurorilor, „coagularea unui nucleu cu orientare de extremă dreapta” care să recurgă ulterior la acte de violență împotriva politicienilor, evreilor, judecătorilor, partidelor politice și cetățenilor străini.
De asemenea, anchetatorii susțin că o parte dintre membrii grupării ar fi foști militari în rezervă care au deținut grade de ofițer în diverse instituții ale statului. Procurorii consideră că relațiile lui Călin Georgescu cu Marian Motocu și Eugen Sechilă sunt relevante pentru înțelegerea doctrinei ideologice și politice atribuite acestuia în anchetă.
Totodată, declarațiile date de Marian Motocu și Eugen Sechilă în dosarul privind propaganda legionară sunt descrise de procurori drept „revelatoare” în ceea ce privește presupusa apropiere a lui Călin Georgescu de ideologia legionară și de reprezentanții acesteia.
