Politica
O nouă manipulare marca Recorder. Doar 9 la sută din funcțiile de comandă din MAI sunt ocupate de interimari
Sursa foto: Cătălin Predoiu/Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Documentarul recent publicat de platforma Recorder a adus în atenția publicului o temă sensibilă. Era vizat sistemul de comandă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Acuzația centrală, aceea că sistemul este controlat printr-o rețea de „interimari” (împuterniciți) pentru a asigura obediența politică. Numai că această acuzație se lovește însă de cifrele reci ale realității administrative și de un deficit de personal fără precedent.
Analizând răspunsul oficial al IGPR către EVZ, aceleași date fiind transmise Recorder și TVR, dar aceștia au refuzat să le publice, imaginea de ansamblu este mult mai nuanțată decât „schema” prezentată într-un mod senzaționalist.
Astfel, ceea ce am scris în urmă cu câteva zile, plecând de la informații politice, că asistăm la un atac al lui Ilie Bolojan la adresa lui Cătălin Predoiu, este confirmat și de cifre seci. Pe care, repet, Recorder și TVR, care a preluat documentarul, le-au avut, dar au refuzat să le prezinte. În spiritul latin al partizanatului jurnalistic și politic.
Procentul real: 9% vs. percepția de „control total”
Deși narațiunea publică sugerează un sistem condus discreționar prin împuterniciri, documentul oficial arată o altă realitate matematică.
Din totalul de 5.852 de funcții de conducere ocupate, doar 696 sunt asigurate prin împuternicire.
Acest lucru înseamnă că aproximativ 88-91% din funcțiile de comandă sunt ocupate prin concurs, restul de aproximativ 9-11% fiind asigurate prin interimat.
Una din sursele din MAI consultate de autor a subliniat acest lucru: „Ce instituție din România mai are doar 9% din personal împuterniciți?”. Într-adevăr, comparativ cu alte sectoare bugetare unde interimatul este regula, cifra de sub 12% în MAI indică un efort masiv de profesionalizare.
politie / sursa foto: dreamstime.com
Capcana concursurilor fără candidați
Acuzația că Sistemul blochează concursurile pentru a menține controlul se izbește de datele din ultimii 3 ani prezentate în document:
Au fost organizate 3.518 concursuri pentru funcții de conducere.
În 1.156 de cazuri, aproape o treime, posturile au rămas neocupate. Fie pentru că nu s-au prezentat candidați, fie pentru că aceștia nu au obținut nota minimă.
Realitatea dură, confirmată de surse din sistem, este că polițiștii nu mai vor funcții de conducere. Cu un deficit de personal de 23% , aproape 35.000 de oameni lipsă, presiunea asupra unui șef de structură este uriașă. Responsabilitatea este maximă, riscurile juridice pe măsură, iar diferența salarială adesea nu justifică stresul.
„Ne ia cam 4-8 săptămâni să găsim oameni care doresc să își asume o împuternicire, darămite să apară din proprie inițiativă interesați de concursuri”, susține sursa consultată de EVZ. Ceea ce arată realitatea din teren, nu cum se descrie în afirmațiile senzaționale ale Recorder.
Anatomia împuternicirii
Documentul arată că există 1.280 de funcții de conducere vacante. Dintre acestea, doar jumătate, 696, sunt asigurate prin împuternicire. Restul sunt pur și simplu neocupate.
Dacă s-ar dori un „control total” prin interimate, de ce jumătate din posturile vacante nu au un împuternicit?
Răspunsul stă în pragmatismul administrativ: structurile nu pot fi lăsate fără comandă. Împuternicirea nu este un premiu, ci o metodă de avarie pentru a menține funcționalitatea sistemului într-un context de „hemoragie” de personal.
Mai trebuie spus că peste 1.550 de șefi au părăsit sistemul prin pensionare sau demisie în ultimii 3 ani.
Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina. Sursa foto: Facebook
Două exemple de afirmații fără acoperire jurnalistică
Recorder susține că “peste 600 de funcții de conducere ocupate prin împuternicire în IGPR”, numai că, la nivelul întregii instituții, Poliția Română, respectiv IGPR, DGPMB și inspectoratele de poliție județene, dintr-un total de peste 7.100 de funcții de conducere sunt asigurate prin împuternicire aproximativ 450 de funcții de ofițer și 200 de funcții de agent de poliție.
Recorder mai afirma că “jumătate dintre inspectoratele județene au la vârf inspectori șefi sau adjuncți care ocupă funcția prin împuternicire”.
În realitate dintre cele 42 de funcții de conducere aflate în competența de numire a conducerii MAI, 31 de posturi sunt ocupate de persoane care au promovat concursurile de inspector șef.
În cazul celorlalte 11 posturi vacante de inspector șef, ele sunt ocupate de persoane care au promovat prin concurs la nivel de adjunct de șef de brigadă, adjunct șef IPJ, șef de serviciu în IPJ, adjunct poliție municipală sau șef de structură de poliție teritorială.
Cine decide?
O altă eroare de percepție promovată de Recorder este ideea că „ministrul numește tot”.
În realitate, Ministrul împuternicește doar la vârful armelor (IGPR, IGRP, IGSU etc.). În aval, împuternicirile sunt semnate de șefii de arme, șefii de inspectorate județene și structuri subordonate.
Între critică și supraviețuire
Documentul IGPR și declarațiile oficiale sugerează că atacul asupra „sistemului împuternicirilor” ratează ținta adevărată. Problema MAI nu este dorința de a numi interimari, ci lupta disperată de a convinge oameni din structură să preia frâiele unor efective subdimensionate.
Când ai 35.000 de oameni lipsă, a menține doar 9% rata de interimat ar trebui privită, așa cum afirmă sursa, o performanță administrativă, nu un abuz. În loc de un sistem „căpușat” de interimate, datele descriu un sistem care se încearcă să titularizeze prin concurs, dar care este sabotat de atractivitatea scăzută a funcției și de volumul imens de muncă.
Acuzația de „control prin împuterniciri” pare a fi mai degrabă o simplificare jurnalistică, un atac politic la adresa lui Cătălin Predoiu.
Cifrele oficiale (9-11%) și numărul mare de concursuri eșuate (peste 1.100) indică un sistem aflat în criză de resurse umane.
Recomandările noastre
