Într-o scrisoare deschisă adresată Avocatului Poporului, Președinției, CSM-ului și Înaltei Curți de Casație și Justiție, Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România protestează împotriva proiectului de lege privind suprataxarea pensiilor de serviciu.
De asemenea, vizavi de contributivitate, se amintește faptul că ”6.500 de magistrați aflați actualmente în funcție plătesc contribuții considerabile ce merg la fondul de pensii, iar pensionarii din magistratură nu sunt mai mulți de 2.000”. ANMPR consideră că inițiativa lui Teodorovici este și neconstituțională.
Redăm integral textul scrisorii deschise a membrilor ANMPR:
Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România, persoană juridică autorizată și certificată, formată la nivel naţional din peste 600 de foști judecători şi procurori, actualmente pensionari, care au activat la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de toate gradele, a luat act cu îngrijorare de conținutul proiectului de lege privind suprataxarea pensiilor de serviciu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Coroborând acest document cu informațiile ce circulă în presa scrisă și în cea audio-vizuală, precum și cu repetatele declarații ale factorilor politici de la cel mai înalt nivel de decizie, dorim să vă aducem la cunoștință poziția noastră și să vă rugăm să luați în considerare susținerile de mai jos, atunci când veți decide.
1. Cunoașteți, desigur, că dreptul la pensia de serviciu ce se cuvine magistraților este consfințit prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorului și procurorului, lege organică ce derivă nemijlocit din prevederile constituționale referitoare la locul și rolul Justiției în statul de drept.
În Legea nr.127/2019 privind sistemul unitar de pensii publice nu se regăsește nicio referire la pensia de serviciu a magistraților, astfel că dispozițiile din Legea nr. 303/2004 privind pensionarea magistraților au rămas și sunt pe deplin în vigoare.
2. Primele pensii speciale în România au fost cele recunoscute și acordate magistraților, încă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, apoi reconfirmate prin Legea nr. 92/1992 de organizare judecătorească (lege impusă de admiterea țării noastre în Consiliul Europei) și apoi definitiv consolidate prin Legea nr. 303/2004.
Considerentele avute în vedere de legiuitor la emiterea acestor reglementări au fost cele ce țin de statutul profesional și social cu totul deosebit pe care îl au magistrații în orice stat de drept, de faptul că ei sunt supuși prin statutul lor profesional la infinite restricții și interdicții de toate naturile, s-a avut în vedere răspunderea profesională și morală ce le este incumbată, s-a ținut seama de solicitarea neuro-psihică indusă de exercitarea funcției, etc. În mod concret, magistraţii au infinit mai puţine drepturi decât orice alt cetăţean obişnuit, magistraților revenindu-le, concomitent, o lungă serie de obligaţii care nu sunt întâlnite la acelaşi cetăţean obişnuit. Este vorba de constrângeri şi de restrângeri severe, inclusiv ale unor drepturi constituţionale, altfel accesibile oricui.
Pentru toate acestea, s-a admis și s-a statuat că magistrații trebuie să se bucure de un regim de salarizare deosebit, precum și de o pensie de serviciu la sfârșitul carierei.
Inspirându-se din aceste reglementări, ulterior au fost stabilite și pentru alte categorii profesionale, prin asimilare cu magistrații, așa-numitele pensii speciale, ținându-se seama de statutele aparte ale respectivelor profesii.
Recomandările noastre
