De câteva luni bune, un discurs anti francez se aude din ce în ce mai tare în Sahel, fie din partea unor politicieni, fie pe rețelele sociale.

Frecvent, Franța este acuzată că-și menține prezența militară în regiune pentru a-și face mâna greblă pe resursele miniere (petrol, aur, uraniu, etc) din Mali, Burkina Faso sau Niger.

Au urmat și acuzații de colonialism, aduse în special de unii ideologi politici. Acuzații care, potrivit palatului Elysee, nu au nimic concret.

„Intervențiile armatei franceze nu au permis fostei puteri coloniale să compenseze declinul său economic în Africa, inclusiv în Libia de la căderea regimului de Muammar Gaddafi în 2011″, au menționat, Marc-Antoine Pérouse de Montclos, director de cercetare la Institutul de cercetare pentru dezvoltare, și Thierry Hommel, economist la École des Ponts ParisTech.

În timp ce acest discurs anti francez se dezvoltă, Forța Barkhane (operațiunea Barkhane este o operațiune anti-insurgență în curs de desfășurare în regiunea Sahel din Africa, care a început la 1 august 2014. Constă dintr-o forță franceză de 4.500 de oameni, cu sediul permanent în N’Djamena, capitala Ciadului) este regulat vizată de operațiuni de intoxicare, informează Zone Militaire, pe rețelele sociale.

Patrioții din Mali vor în brațele rusului

În timp ce anumite asociații precum „Patrioții din Mali” nu precupețesc nici un efort în favoarea unei intervenții ruse și nu-și ascund ostilitatea față de Franța.

Săptămâna trecută, o manifestație din capitala Bamako (Mali), organizată la chemarea societății civile și partidelor politice, a cerut plecarea Forței Barkhane.

Acest climat tensionat explică în mare parte organizarea, luni, a summit-ului din Pau (Franța) , președintele francez Emmanuel Macron dorind „clarificări” de la omologii săi din G5 Sahel (Burkina Faso, Mali, Niger, Mauritania, Ciad).

Președintele Mali, Ibrahim Boubacar Keita a criticat deja prezența franceză în această țară.

„De fiecare dată când un stat cere armatei franceze să nu fie acolo, vom părăsi acel stat. Singurul nostru interes este lupta împotriva terorismului, stabilitatea și suveranitatea statelor în care suntem prezenți ”, a precizat Emmanuel Macron, după summit-ul de la Pau.

„Aud multe chestiuni de pe rețelele sociale, în declarații. Aud o mulțime de oameni spunând totul și orice. Întrebați-vă de către cine sunt plătiți și ce interese servesc”, a adăugat președintele francez.

„Dar să spună acești oameni cine a căzut pentru copii lor. Eu, unul, știu cine a căzut pentru securitatea din Mali, Niger sau Burkina: soldații francezi”, a lansat liderul de la Elysee.

„Deci discursurile pe care am putut să le aud în ultimele săptămâni sunt nedemne și au fost combătute cu ferminate de liderii G5 Sahel, cărora le mulțumesc”, a mai spus Macron.

Grupul Wagner nu vrea occidentali în Africa

Președintele Franței a acuzat apoi aceleași discursuri „nedemne” pentru că „servesc altor interese, fie ale grupărilor teroriste (…) fie ale unor puteri străine vare vor pur și simplu să-i vadă pe europeni cât mai departe de Africa, pentru că ele au propria agendă, o agendă de mercenari”.

Străveziu, președintele francez nu a menționat un nume referitor la „puterile străine cu agendă de mercenari” în Sahel.

Dar declarațiile sale sunt leite cu cele ale ministrului francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, care a criticat acțiunile grupului militar rus privat Wagner în Republica Centrafricană, țară unde discursul anti francez a erupt concomitent cu sosirea mercenarilor ruși.

Grupul Wagner a fost fondat de Dmitri Utkin, fost ofițer al serviciului rus de informații militare, GRU. În grupul Wagner este printre acționarii principali și omul de afaceri Evgheni Prigojin, poreclit „bucătarul lui Putin”, un apropiat al Kremlinului.

În ultimele luni, grupul Wagner și-a multiplicat acțiunile în Africa, în special în Libia (ceea ce Moscova dezminte), Sudan, Madagascar, în nordul Mozambicului și, mai recent, în Mali, o echipă de mercenari rămânând în Bamako.

Te-ar putea interesa și: