Din cuprinsul articolului
Legionarii lui Potra, războiul din Congo, mercenarii români fac din nou capul de afiș al dezbaterilor cotidiene. După umila mea părere, lucrurile trebuiesc bine calculate și nu la cald, pe repede-înainte.
Legionarii lui Potra și securitatea privată
În anul de grație 2023 (deci acum doi ani), mai exact pe 16 noiembrie am fost învitat în calitate de speaker de onoare cu ocazia aniversării a 20 de ani de activitate, a Patronatului Serviciilor de Securitate care a organizat o primă dezbatere despre „Rolul securității din România în apărarea patrimoniului privat si de stat, în noul context de război și amenințări teroriste”.
Temele propuse erau formidabile: “Ce rol va juca securitatea privată în noul context militar ce pare să ia amploare la nivel mondial? Este securitatea privată o forță pe care statul român să se bazeze în caz de conflict în zonă? Dacă da, cum? Ce competențe pot primi agenții de pază în noul context mondial de securitate? Ca și în celelalte domenii, pe piața de securitate lipsește resursa umană, am putea schimba legea în sensul angajării cetățenilor străini ca agenți de pază?”
În fața unui auditoriu extrem de select am vorbit despre așa numitele armate private, care au devenit uneori mai importante decât cele clasice, statale. Despre trupele Wagner, Blackwater, DynCorp, G4S, Unity Resources Group, Aegis Defense Services, etc. Mai exact despre ceea ce literatura de specialitate numește “private military company (PMC)”.
Rolul mercenarilor
Iată o scurtă descriere: “Serviciile și expertiza oferite de PMC sunt, de obicei, similare celor ale forțelor de securitate, militare sau de poliție ale guvernului, cel mai adesea pe o scară mai mică.
În timp ce PMC furnizează adesea servicii de instruire sau completare a forțelor armate oficiale în serviciul guvernelor, acestea pot fi folosite și de companii private pentru a oferi bodyguards pentru personalul cheie sau pentru protecția sediului companiei, în special în teritoriile ostile.
Cu toate acestea, contractorii care folosesc forța ofensivă în zona de război pot fi considerați combatanți ilegali, în Actul militar american al comisiilor militare”.
Am oferit ca soluție a exodului fabulous de români către companii militare private străine, modificarea legislației. Adaptarea la condițiile actuale, moderne. Pentru că nu de ieri, ci azi mai mult ca întotdeauna există oameni, militari care vor dori să facă cee ce au învățat o viață întreagă: război.
Că asta este și definiția lor, a soldaților: sunt oameni ai războiului. Și că nu mi se pare mormal ca cetățeni români să plătească impozite fabuloase în alte state în schimbul vieții lor. Când pur și simplu le-ar putea plăti în țară. Am fost aplaudat la scenă deschisă, mi s-a dat dreptate chiar de autoritățile prezente – de cel mai înalt nivel!
Legionarii lui Potra și Moșteanu
Nu trebuie să fii doctor în istorie sau vreun mare geopolitician ca să pricepi că încă din antichitate marile armate s-au bazat pe mercenari…Dar lucrurile au rămas, cum se spune pe la noi în coadă de pește. Săptămâna acesta, presa a readus în discuție subiectul mercenarilor lui Potra, provocându-l pe proaspătul ministru al apărării Ionuț Moșteanu să ofere niște răspunsuri.
Eu zic că ministrul a fost bine intenționat. Dar nimeni nu poate să stăpânească un fenomen cum este stufosul dosar Potra într-un interval atât de scurt! Poate chiar fără să vrea, Ionuț Moșteanu a găsit vinovați în lumea largă a “serviciilor de informații”, mai précis chiar în curtea propriului minister!
E facil și hilar să acuzi DGIA de ce fac niște cetățeni români în Africa. E ca și cum ai certa SIE că fetele noastre se prostituează clandestin pe la Monaco.
Sau SRI-ul că nu a fost vigilent, iar 2-3 români s-au înscris în străinătate în celule teroriste. Mi-e frică că atacul la DGIA, dar și a celorlalte servicii reprezintă o vernerabilizare.
E clar a fost o greșeală! Sau o proastă interpretare, plimbată acum pe toate canalele în mod intenționat. Mult mai calmi, americanii au anunțat prin Alex Preda că “declarațiile lui Moșteanu referitoare la DGIA au stârnit îngrijorare la Ambasada SUA și temeri de periclitare a relației strategice”.
Și au pus degetul direct pe rană:” Îngrijorarea Washingtonului are legătură cu folosirea unor astfel de ieșiri publice ca muniție în războiul hibrid dus de Moscova în toată Europa, dar mai ales în Moldova și România, vecinii Ucrainei”.
P.S.
Trump ia în calcul trimiterea unei „armate private” americane în Ucraina. Ce rol ar avea România în planul de pace (The Telegraph) Data publicării: 30.08.2025
