Angajați. Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a anunțat că legea salarizării unitare – reformă-cheie asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu va fi aplicată în 2025.
Dragoș Pîslaru: Legea salarizării, din nou amânată
Într-un interviu, Dragoș Pîslaru acesta a confirmat că autoritățile române au solicitat Comisiei Europene amânarea implementării până în vara anului viitor cel mai târziu termen acceptat în cadrul angajamentelor europene.
Declarația vine în contextul unei întârzieri semnificative în redactarea și adoptarea formei finale a legii, în ciuda faptului că aceasta are un impact major asupra întregului sistem bugetar din România.
Dragoș Pîslaru a explicat că, deși legea salarizării este o prioritate asumată la nivel european, proiectul nu a avansat în ritmul necesar. „Până acum nu s-a lucrat semnificativ la această lege. Este un exercițiu pe care eu l-am mai făcut în 2016, când am pregătit un draft care însă nu a fost dus la capăt, din cauza unor decizii politice ulterioare”, a afirmat Dragoș Pîslaru. În ciuda acestor sincope, oficialii români au purtat discuții directe cu reprezentanții Comisiei Europene, obținând un răgaz până în vara lui 2026 pentru a finaliza și pune în aplicare legea.
România cere amânarea aplicării legii salarizării până în vara lui 2025
Oficialii din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au transmis partenerilor europeni că, în lipsa unui progres clar pe proiect, este necesar să se folosească perioada maximă permisă pentru implementare. Comisia Europeană a acceptat, cu condiția ca procesul legislativ să continue în mod transparent și să existe garanții privind finalizarea reformei.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, discuțiile cu Bruxelles-ul au fost esențiale pentru a evita blocaje sau penalizări în cadrul PNRR. „Colegii din minister au negociat cu Comisia ca termenul să fie împins spre vară, cât mai aproape de limita maximă admisă”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Legea salarizării este considerată un pilon al reformei administrației publice, prin care se urmărește eliminarea discrepanțelor salariale și introducerea unor principii de echitate și performanță în remunerarea angajaților de stat.
Tensiuni posibile în sistemul bugetar din cauza întârzierii
Întârzierea implementării noii legi riscă însă să amplifice nemulțumirile din rândul angajaților din sectorul public. Mulți dintre aceștia așteaptă de ani de zile o reglementare clară și predictibilă a grilelor salariale. Lipsa unei perspective ferme privind momentul în care va intra în vigoare legea ar putea alimenta frustrările și chiar declanșa acțiuni sindicale sau proteste în următoarele luni.
În același timp, guvernul trebuie să găsească un echilibru între presiunile sociale și constrângerile bugetare, dar și între cerințele Comisiei Europene și capacitatea reală de implementare.
În lipsa unor progrese vizibile, aplicarea legii ar putea deveni un subiect sensibil în anii electorali care urmează. Totuși, autoritățile susțin că amânarea a fost necesară pentru a livra un cadru legislativ solid, care să rezolve inechitățile existente și să asigure sustenabilitate fiscală pe termen lung, potrivit ministrului Dragoș Pîslaru.
