Lavrov acuză UE că blochează negocierile cu Washington și își exprimă admirația pentru Călin Georgescu. Principalele teme

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în interviul citat de întreaga presă română, dincolo de afirmațiile despre alegeri și România, discută despre negocierile privind Ucraina, raporturile cu Europa, cooperarea cu China și transformarea ordinii mondiale.

În același interviu, șeful diplomației ruse a invocat cazul unui candidat român eliminat din cursa prezidențială, pe care l-a apreciat pentru poziția sa față de Bruxelles. Declarațiile au fost relatate de TASS și principalul program TV de știri “Vesti”.

Lavrov și acuzația privind observatorii europeni

În interviul acordat proiectului online „Sama Menșova”, Lavrov a afirmat că Moscova primește informații despre pregătirea unor observatori speciali de către UE. Aceștia ar urma să „monitorizeze în secret” scrutinul parlamentar rus, potrivit formulării reproduse de TASS. Alegerile pentru Duma de Stat sunt programate în perioada 18–20 septembrie 2026.

Programul de stiri “Vesti” al televiziunii de stat din Rusia, reproduce aceeași declarație și amintește avertismentele președintei Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, Ella Pamfilova, despre presupuse provocări la alegeri.

Referirea favorabilă la Călin Georgescu

Lavrov l-a descris Călin Georgescu ca pe un politician preocupat de afirmarea „intereselor naționale ale României”, în opoziție cu ceea ce ministrul numește urmarea ordinelor Bruxellesului. Tot el a susținut că prima etapă a scrutinului fusese corectă și că eliminarea candidatului nu ar fi avut justificare. 

Trebuie precizat că în pasajul publicat de TASS, Lavrov nu pronunță explicit numele lui Călin Georgescu. Identificarea rezultă din contextul electoral descris și apare în relatarea cotidianului Vesti, care amintește primul loc obținut de Georgescu în noiembrie 2024. Vesti redă și o altă formulare a ministrului de Externe: „Au nevoie de persoane șterse, ascultătoare”

Cronologia din România: anularea din 2024 și candidatura respinsă în 2025

Referirea la alegerile românești din 2025, folosită în relatarea TASS, reunește evenimente din două etape distincte. Călin Georgescu a ocupat primul loc în turul întâi din 24 noiembrie 2024, cu 22,94% din voturi. Rezultatul îi asigura calificarea în turul al doilea, fără a reprezenta câștigarea mandatului de președinte.

La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral și a dispus reluarea lui. În motivarea relatată de AGERPRES, judecătorii au invocat dezinformarea alegătorilor, promovarea electorală realizată cu încălcarea regulilor și exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor sociale. Acestea sunt argumentele Curții, în contradicție cu prezentarea scrutinului făcută de Lavrov.

Respingerea candidaturii lui Georgescu pentru noul scrutin a intervenit ulterior: BEC a adoptat decizia pe 9 martie 2025, iar CCR a respins contestațiile pe 11 martie 2025. Georgescu a contestat legalitatea măsurii și procedura urmată de BEC.

Conținutul interviului

Lavrov prezintă actualele tensiuni internaționale drept consecința refuzului Occidentului de a accepta ascensiunea altor puteri. În opinia sa, influența occidentală nu mai poate fi conservată artificial, iar sancțiunile și intervențiile reprezintă încercări de a întârzia această schimbare.

El compară Occidentul, îndeosebi Europa, cu „un animal grav rănit”, care devine mai periculos.

Consideră că lumea este mai puțin stabilă decât în anii 1970. Totodată, susține că statele occidentale au urmărit slăbirea Rusiei și accesul la resursele acesteia, dar au calculat greșit.

Ucraina: negocieri sau continuarea războiului

În privința Ucrainei, Lavrov afirmă că Rusia preferă o înțelegere negociată, însă condiționează perspectiva acesteia de disponibilitatea Occidentului pentru compromisurile acceptate de Moscova. Formula sa centrală este că obiectivele vor fi atinse „nu la masa negocierilor [...], ci pe câmpul de luptă”.

El invocă discuțiile de la Anchorage pentru a susține că alternativa diplomatică a existat și că Rusia ar fi fost pregătită să o urmeze. Declarația combină afirmarea unei preferințe pentru diplomație cu avertismentul continuării operațiunilor militare.

Întrebat despre negocierile în desfășurare, răspunde: „Nu există”. Lavrov acuză apoi liderii europeni că încearcă să împiedice Washingtonul să revină la propunerile discutate cu Rusia.

În relatarea sa, europenii ar fi exercitat presiuni asupra lui Donald Trump pentru a nu reconfirma inițiative acceptate de Vladimir Putin.

Marea Neagră și protejarea transporturilor civile

O altă temă privește suspendarea atacurilor asupra navelor care transportă mărfuri civile. Potrivit lui Lavrov, Ucraina ar fi convins Turcia să susțină un moratoriu reciproc în Marea Neagră. Ministrul respinge posibilitatea verificării unei asemenea înțelegeri: „Este imposibil de monitorizat”. El compară propunerea cu vechiul mecanism privind exporturile de cereale.

Lavrov susține că Ucraina ar fi folosit anterior nave civile pentru transporturi de armament și că Europa ar fi blocat facilitățile promise exporturilor rusești. În consecință, califică reluarea vechiului acord drept „complet inacceptabilă și complet nerealistă”. Acuzațiile respective sunt justificările invocate de ministru pentru respingerea formulei propuse.

Europa și avertismentele militare

Lavrov afirmă că Moscova nu intenționează să atace Europa, dar avertizează asupra consecințelor unui eventual atac european împotriva Rusiei. Invocând poziția lui Putin, vorbește despre un război fundamental diferit și „foarte scurt”. În interviu, mesajul este prezentat ca descurajare a adversarilor.

În paralel, justifică loviturile rusești prin necesitatea răspunsului la atacurile ucrainene asupra obiectivelor civile rusești. Avertizează că riposta va avea consecințe mai grave pentru Ucraina. Referindu-se la angajamentul britanic de susținere a Kievului până la capăt, spune: „Îmi pare rău pentru Marea Britanie”. Explicația sa este că anticipează un deznodământ nefavorabil Ucrainei.