68% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană „s-a deteriorat”. Studiu ECFR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Viitorul Uniunii Europene este perceput ca fiind „în pericol” de 56% dintre participanții la o cercetare realizată de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) și Fundația Culturală Europeană. Rezultatele, prezentate de Le Figaro într-un articol publicat pe 9 septembrie 2026, indică o criză de încredere. Mai ales în capacitatea instituțiilor europene de a răspunde provocărilor economice și de securitate. În același timp, majoritatea celor intervievați susțin o reacție comună mai puternică la nivel european.

Uniunea Europeană, un proiect politic zguduit

Cercetarea se bazează pe 5.834 de interviuri desfășurate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, potrivit Le Figaro. Prezentarea proiectului de către Fundația Culturală Europeană confirmă cele șase țări și arată că interviurile au fost moderate cu ajutorul inteligenței artificiale, fiind completate de analize ale experților.

Rezultatele descriu opiniile participanților din aceste țări și nu trebuie interpretate automat ca procente reprezentative pentru întreaga populație a UE. România nu figurează printre țările în care au fost realizate interviurile.

Potrivit cifrelor relatate de Le Figaro, 68% dintre persoanele intervievate evocă o deteriorare generală a situației Uniunii Europene. Doar 12% descriu momentul actual prin ideea de revigorare și reînnoire.

Totodată, 74% consideră că Europa întâmpină dificultăți în a răspunde provocărilor cu care se confruntă. Lentoarea deciziilor și birocrația apar printre reproșurile adresate instituțiilor europene.

Parlamentul European. sursa: EVZ

Sentimente amestecate

Neîncrederea în capacitatea de acțiune a UE coexistă însă cu așteptarea unei cooperări mai puternice. În aceeași cercetare, 73% susțin un răspuns comun ferm la provocările actuale, în timp ce numai 13% cer reducerea integrării europene sau dizolvarea Uniunii. Aceste rezultate sugerează că nemulțumirea multor participanți privește mai ales eficiența proiectului european și felul în care acesta le poate oferi protecție.

Autorii cercetării propun o interpretare mai nuanțată decât împărțirea obișnuită între proeuropeni și eurosceptici. Potrivit prezentării din Le Figaro, 39% dintre participanți se află în categoria celor cu o percepție negativă asupra Europei, iar 31% sunt considerați indeciși. Aceștia din urmă păstrează încrederea în ideea europeană, dar așteaptă dovezi că instituțiile pot produce schimbări concrete. Cercetarea identifică, de asemenea, persoane cu o atitudine pozitivă și persoane care se simt deconectate de Uniune.

Paweł Zerka, autorul studiului, apreciază că mulți dintre cei indeciși își doresc o Europă mai puternică, mai integrată și mai independentă. Dificultatea apare atunci când trebuie să își imagineze o cale credibilă de la crizele actuale către acest obiectiv. În interpretarea cercetătorului, această lipsă de perspectivă poate explica și atracția unor alegători pentru discursurile politice care idealizează trecutul. 

Cifrele cele mai importante

Conform articolului din le Figaro, procentele corespund următoarelor opinii și opțiuni:

• 56% consideră că viitorul Uniunii Europene este „în pericol”.
• 68% percep o deteriorare generală a situației UE.
• 12% descriu situația Europei prin ideea de revigorare și reînnoire.
• 74% consideră că Europa răspunde cu dificultate provocărilor actuale.
• 73% solicită un răspuns european comun și puternic.
• 35% susțin mai multă unitate și integrare politică.
• 13% cer „mai puțină Europă” sau dizolvarea UE.
• 43% identifică războiul și securitatea între amenințări.
• 33% identifică presiunile economice între amenințări.

Separat, autorii au clasificat participanții în patru categorii; acestea reprezintă interpretarea răspunsurilor, nu întrebări distincte:

• 19% au o percepție pozitivă asupra Europei.
• 39% au o percepție negativă asupra Europei.
• 12% sunt deconectați de UE, pe care o consideră îndepărtată de viața cotidiană.
• 31% sunt indeciși: cred în proiectul european, dar așteaptă dovezi privind capacitatea sa de acțiune.

Reforme fără rezultate

Pentru participanți, întrebarea centrală privește capacitatea Europei de a le proteja viața și nivelul de trai într-un context internațional instabil. Percepția unei Uniuni lente sau insuficient de hotărâte alimentează îndoiala că promisiunile politice pot fi transformate în rezultate.

Zerka le recomandă liderilor europeni să pună accent pe dovezi ale eficienței politicilor publice și să reducă promisiunile ample de transformare care nu sunt urmate de rezultate vizibile.

André Wilkens, directorul Fundației Culturale Europene, formulează aceeași provocare din perspectiva încrederii: ideea unei Europe unite continuă să atragă sprijin, dar capacitatea Uniunii de a-și respecta promisiunile este pusă sub semnul întrebării.