O mare problemă cu care se confruntă psihiatria din România şi serviciile de primire urgenţe este intoxicaţia cu etnobotanice. Între acestea se remarcă cele care sunt comercializate, uneori, sub masca unor produse legale, unul dintre ele purtând marca Spice.

Spice este comercializat, în special, sub formă de ţigări, comprimate, pulbere şi fragmente vegetale ambalate în plicuri, cutii, pachete de ţigări etc. Produsele vândute poartă diferite denumiri: Spice Gold, Genie, Pulse, Spice Diamond, Smoke. Totodată, sunt comercializate sub denumirea unor plante cunoscute: zorele, salvia, cornul secarei, mitragina, keraton etc.

Aceste produse sunt fabricate în laboratoare clandestine. În urma analizelor de laborator, în compoziţia produselor comercializate sub denumirea Spice se pot găsi urme de amfetamină, metamfetamină, mefedrona, cocaină, heroină sau canabinoizi sintetici. Cantitatea acestor substanţe diferă de la plic la plic, neexistând un dozaj fix pentru un anumit gen de produs, iar din acest motiv există riscul ca unii consumatori să întrebuinţeze substanţe impure, amestecuri nocive sau riscă să consume supradoze. Consumul de etnobotanice poate dezvolta dependenţă fizică şi psihică încă de la prima doză, mai ales în cazul substanţelor care conţin metamfetamină sau derivați.

Consumul de etnobotanice este mai periculos decât cel de droguri, pentru că nu sunt cunoscute efectele pe care aceste produse le pot avea. Deoarece conţin substanţe diferite, în cantităţi diferite, este foarte dificil pentru medicul care primeşte pacientul în urgenţă să identifice substanţa incriminată şi să combată efectele nocive ale acesteia. Acţiunea plantelor etnobotanice halucinogene asupra organismului este foarte variată. La scurt timp după consumul unor asemenea substanţe, pacientul poate resimţi o gama variată de simptome: dureri puternice de cap, ameţeli, senzaţie de greaţă şi vărsături, creşterea frecvenţei cardiace, creşterea tensiunii arteriale, transpiraţie excesivă, midriază (dilatarea pupilelor), tremurături.

Din punct de vedere psihiatric se poate întâlni un tablou clinic foarte variat: stări confuzionale cu pierderea identităţii, schimbări bruşte şi rapide ale dispoziţiei, atacuri severe de panică care pot merge până la senzaţie de moarte iminentă, stare euforică, imposibilitatea de a se concentra şi memora, diminuarea atenţiei, probleme de raţionament logic, iluzii senzoriale şi distorsiuni spaţio-temporale, halucinaţii, senzaţia decorporalizării (ieşirii-expulzării din corp), senzaţie de omniscientă (persoana se crede atotcunoscătoare), frică, anxietate, angoasă, tristeţe, iritabilitate, paranoia etc.

Persoanele cele mai vulnerabile consumului acestor substanţe sunt adolescenţii, care pot să cadă foarte uşor în capcana drogurilor, mai ales dacă sunt influenţaţi de anturaj sau trec printr-o perioada de stres. Există o serie de semne şi simptome care trebuie să trezească suspiciunea părinţilor că un adolescent a început să consume droguri:

•  Tânărul care consumă droguri poate începe să lipsească de la şcoală sau să o abandoneze complet. O altă manifestare poate fi pierderea interesului pentru lucruri care altădată îl pasionau.

• Adolescentul ar putea să devină brusc foarte agresiv, pus pe ceartă. El şi-ar putea schimbă prietenii sau ar putea începe să vorbească cu ei într-un limbaj codat. Un adolescent care se droghează va accesa site-uri pro-droguri şi va deveni mai retras şi mai deprimat.

• Dacă îţi lipsesc bani din poşetă sau copilul tău îţi cere bani constant, el s-ar putea să aibă nevoie de aceste mijloace pentru a continua consumul de droguri.

Alte simptome includ: scădere bruscă în greutate, vorbit neclar, schimbări în programul de somn, anxietate, hiperactivitate, agitaţie sau chiar manifestări paranoide.

Este foarte important să putem depista la timp consumul de droguri în rândul adolescenţilor, înainte că aceste substanţe să inducă dependenţă.

Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. Își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați, este conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.