Pe 20 septembrie 1459, Vlad Țepeș, prin grămăticul său, că doar nu era să pună domnitorul mâna pe pană, apare pentru prima oară într-un document numele de ”Cetatea Bucureștiului”.
- Hrisovul, păstrat doar parțial, a fost un act absolut administrativ și stabilea hotarele moșiilor și scutirea de poveri financiare pentru patru boieri.
Întărit cu fortificații, viitorul mare oraș, era pe atunci o simplă așezare, dar una în care Vlad a petrecut patru din cei șase ani de domnie.
Urmașul său, Radu cel Frumos, avea să îi dea prima ”întrebuințare” drept reședință domnească, dar mai trec o sută de ani până ce Mircea Ciobanul va construi aici Curtea Domnească și biserica pe care încă o puteți admira în Centrul Vechi, dacă nu vă fuge privirea după șaormeriile din colț.
Ne puteți urmări și pe Google News
Gheorghe Ghica, la 1659, adică la două secole după primul hrisov, declară Bucureștiul capitală. Deși îmi displace, adevărul e că localitatea a fost aleasă cu acordul turcilor, care doreau o Capitală ușor accesibilă, la câmpie, iar nu una bine păzită, natural, cum era Târgoviștea.
Ziua Bucureștiului a rămas, însă, cea a primei atestări documentare, 20 septembrie.
Așa că, dacă vreți să-i urați marelui oraș ”La mulți ani!”, ca unei ființe, cam asta ar fi ziua. Urați-i și rezistență la perioadele grele prin care trece de mai bine de un an! Îi trebuie multă forță.
Recomandările noastre
