Porivit ultimului Barometru de opinie publică al Biroului de Cercetări Sociale (BCS), 58% dintre români au o părere favorabilă sau foarte favorabilă față de socialism, în timp ce doar 56% au o părere bună sau foarte bună despre capitalism.

Ce pretind partidele și cum gândesc alegătorii lor

Ca și când asta nu ar fi fost de ajuns, 55% dintre cei care intenționează să voteze cu PNL – un partid care se definește de dreapta și face parte din Partidul Popularilor Europeni (PPE) – se arată încântați de binefacerile socialismului. La fel în cazul votanților USR-PLUS – formațiune care s-a definit prin sondaj intern ca „centru-dreapta modern” și se află, în Parlamentul de la Strasbourg, în adversitate cu Socialiștii Europeni – 53% sunt favorabili socialismului.

Și în cazul ALDE, partid despre care liderul său spune că este continuator al tradiției liberale, 70% dintre cei care intenționează să-l voteze sunt, de fapt, susținători ai socialismului. La votanții UDMR, partid ce face parte tot din dreapta europeană (PPE), opiniile favorabile socialismului sunt mai numeroase (44%) decât cele defavorabile (41%).

Doar suporterii PMP, dintre partidele parlamentare, par cu adevărat de dreapta, cu 30% opinii favorabile socialismului și 68% defavorabile.

Cei care votează PSD și Pro România privesc favorabil socialismul în aceeași proporție – 71%.

Cum văd românii capitalismul

La atitudinea față de capitalism lucrurile sunt ceva mai echilibrate și mai logice. Cele mai multe opinii favorabile se înregistrează la PMP – 73%, urmat de PNL – 68% și, foarte aproape, USR-PLUS – 67%. Mai puțin de jumătate dintre votanții UDMR văd cu ochi buni capitalismul (49%).

La ALDE lucrurile stau și mai ciudat, 48% dintre votanți fiind defavorabili capitalismului, și doar 45% favorabili.

Electoratul partidului lui Victor Ponta este cel mai anticapitalist – 51%, în timp ce la PSD 47% dintre simpatizanți sunt anticapitaliști și 40% privesc favorabil ordinea proprietății private.

Viitorul pare al socialismului

Răspunsul la întrebarea de la începutul articolului este – din păcate, pentru 30% sau din fericire, pentru 58% – pozitiv. Vine și peste noi valul marxist, nu neapărat în forma dură care a însângerat, distrus și umilit Europa de Est o jumătate de veac, dar în diversele sale „declinări”, de la „Gauche caviar”-ul din universități și multinaționale de top la eco-marxismul celor ce dau foc la mașini pe la Davos, trecând prin „frankfurtism” (numit depreciativ „sexo-marxism”), post-structuralism sau deconstructivism.

Și asta pentru că, deși favorabilitatea față de socialism e încă mai mare la nostalgicii comunismului – populație rurală, cu educație elementară sau medie, care și-a trăit frumoșii ani ai tinereții în RSR (peste 60 de ani), 65% dintre tinerii între 18 și 19 de ani aplaudă socialismul, în timp ce doar un sfert îl dezavuează.

La fel, printre elevi și studenți, socialismul se bucură de aprecierea a 63%, în timp ce doar 52% dintre tinerii care studiază sunt favorabili capitalismului.

Alt lucru ciudat este că bugetarii, al căror număr crește necontenit, indiferent de guvern, susțin socialismul în proporție de 56%, în timp ce „proletarii” angajați la privat și mult mai prost plătiți apreciază regimul politic și economic de stânga în proporție de doar 53%.

Urmează o nouă înflorire a utopiilor?

Cu toate acestea, românii par a ști foarte bine la ce face mai bine socialismul decât capitalismul. Asta pentru că doar la un singur parametru analizat în sondajul BCS respondenții au spus că socialismul ajută mai mult: la „ajutorarea oamenilor săraci”, într-un raport de 43 la 25 față de capitalism.

În schimb pentru lucruri concrete, precum „Creșterea bunăstării generale a populației”, 35% dintre români dau întâietate capitalismului, și doar 33% socialismului. La fel la „Investițiile statului în infrastructură”, raportul e de 33% la 31% în favoareaa capitalismului.

Mai mult, românii spun că inclusiv la principala sa atribuție, aceea de redistribuire a banilor, socialismul performează mai prost (30%) decât capitalismul (35%). Până și la libertăți individuale, anticorupție sau inegalități respondenții au dat întâietate capitalismului.

Caseta tehnică a sondajului

Sondajul a fost efectuat în perioada 1-7 mai 2020 pe un eșantion național de 1.545 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României.

Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 straturi rezultate din intersecția a 8 zone (8 regiuni de dezvoltare) cu 5 tipuri de localități urbane și regionale. Au fost realizate în plus 155 interviuri românilor aflați în diaspora (10%).

Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,7% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 vor da aceleași cifre cu o eroare de +/-2,7% și doar 5 vor da cifre cu erori mai mari. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe și ocupații.

Rezultatele au fost ponderate pe nivel de educație și grupe de vârstă, deoarece la sondajele online și prin telefon persoanele vârstnice și cele cu studii elementare răspund mai greu la întrebările din chestionar.

Persoanele intervievate domiciliază în 148 localități urbane și rurale din toate județele țării.

Interviurile s-au realizat prin telefon (75%) și online (25%). Operatorii de interviu și coordonatorii BCS au trimis sms și mailuri, apoi au dat telefoane oamenilor care au răspuns în trecut la alte sondaje și care fuseseră selectați prin pas statistic din anumite zone corespunzătoare unor secții de votare. S-a păstrat astfel principiul probabilist de selecție a participanților la cercetare. În diaspora și în anumite comunități în care sondajele prin telefon s-au desfășurat cu dificultate (de ex. în comunitatea maghiară, în rândul oamenilor cu studii elementare, în rândul agricultorilor, etc), sondajele s-au realizat online, un link cu chestionarul fiind postat pe câteva pagini de facebook și trimis pe mail sau sms unor oameni selectați aleator.

Sondajul a fost coordonat de Bruno Ștefan, Eugen Galitu și Călin Roșu.

Cercetarea a fost finanțată de Comitetul Național al Românilor-Americani Republicani din Statele Unite ale Americii (www.romanian.gop).