Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat bilanțul participării la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, Consiliului European şi Summitului Euro în format extins. Întrunirile s-au desfășurat la finalul acestei săptămâni, joi și vineri, 23 – 24 iunie, la Bruxelles. Șeful statului consideră că reuniunea a reprezentat şi o oportunitate pentru discutarea, cu partenerii din regiune, a modalităţilor concrete de întărire a cooperării în domenii cheie de interes comun.

Președintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, Consiliului European şi Summitului Euro în format extins. Șeful Statului a transmis un comunicat de presă, prin intermediul Administrației prezidențiale, în care a prezentart concluziile întrunirilor la care a participat.

Conform sursei citate, cu prilejul reuniunii liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, a fost reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi pentru avansarea şi consolidarea procesului de extindere în baza criteriilor stabilite. Reuniunea a reprezentat şi o oportunitate pentru discutarea, cu partenerii din regiune, a modalităţilor concrete de întărire a cooperării în domenii cheie de interes comun, cu scopul consolidării rezilienţei, menţionează sursa citată, se arată în documentul citat.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat convingerea privind viitorul european al regiunii Balcanilor de Vest. El a subliniat sprijinul ferm al ţării noastre pentru avansarea politicii de extindere în acord cu meritele proprii. De asemenea, a reiterat susţinerea pentru deschiderea efectivă, cât mai curând posibil, a negocierilor cu Republica Macedonia de Nord şi Albania. Dar și pentru găsirea unor soluții în vederea impulsionării procesului de apropiere de UE pentru Bosnia şi Herţegovina.

Şeful statului român a evidenţiat, la Bruxelles, importanţa continuării reformelor şi, totodată, deschiderea pentru consolidarea cooperării sectoriale în domenii esenţiale pentru consolidarea rezilienţei, precum energia, transporturile, sectorul digital, combaterea dezinformării, mai arată Administraţia Prezidenţială.

Bilanțul întrunirii Consiliului European

Potrivit comunicatului, principalele subiecte de pe agenda Consiliului European au vizat cererile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia din Ucraina şi sprijinul european pe multiple planuri, relaţia Uniunii Europene cu Balcanii de Vest, o dezbatere strategică privind definirea relaţiilor Uniunii Europene cu partenerii apropiaţi din Europa, rezultatele Conferinţei privind viitorul Europei, precum şi situaţia economică, abordată în cadrul Summitului Euro în format extins.

În privinţa deciziei Consiliului European de a acorda statutul de candidat pentru Ucraina şi Republica Moldova şi, respectiv, recunoaşterea perspectivei europene pentru Georgia, preşedintele României a evidenţiat importanţa geostrategică a susţinerii acestor ţări în procesul de apropiere de UE, pe baza Opiniilor Comisiei Europene.

„Klaus Iohannis a salutat decizia de acordare a statutului de candidat pentru Ucraina şi Republica Moldova, alături de perspectiva europeană pentru Georgia, decizie pe care a catalogat-o drept una istorică şi care vine în întâmpinarea aşteptărilor legitime ale cetăţenilor care au demonstrat ataşamentul lor ferm faţă de valorile europene şi aspiraţiile pentru un viitor stabil şi sigur, în pace şi prosperitate”, a mai transmis Administraţia Prezidenţială.

Ucraina va primi sprijin de la Uniunea Europeană

În privinţa situaţiei din Ucraina, Consiliul European a reiterat angajamentul faţă de continuarea oferirii de sprijin pentru rezilienţa economică, militară, socială şi financiară a acestui stat, inclusiv ajutor umanitar, precizează sursa citată.

„Liderii europeni au condamnat ferm atacurile împotriva civililor şi a infrastructurii civile şi au reluat apelul privind retragerea imediată şi necondiţionată a trupelor şi a echipamentului militar al Rusiei de pe întreg teritoriul ucrainean, în graniţele sale recunoscute internaţional, solicitând Rusiei să permită revenirea în siguranţă a persoanelor mutate forţat în Rusia, mai ales a copiilor”, arată sursa citată.

Liderii europeni s-au referit şi la adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni, care a intensificat şi mai mult presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Ei au făcut apel la alinierea la sancţiunile UE, în special din partea statelor candidate. Totodată, liderii europeni au evidenţiat şi utilizarea dimensiunii alimentare ca armă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi responsabilitatea Rusiei pentru criza alimentară globală provocată.

Consiliul European a reiterat solicitările ca Rusia să pună capăt atacurilor asupra instalaţiilor agricole şi să deblocheze Marea Neagră, în special portul Odessa.

Produsele alimentare nu sunt sub sancțiuni

Liderii europeni au subliniat că sancţiunile UE împotriva Rusiei permit libera circulaţie a produselor agroalimentare şi furnizarea de asistenţă umanitară şi au reiterat sprijinul puternic pentru eforturile privind „culoarele de solidaritate” care să faciliteze exporturile de alimente din Ucraina.

Au solicitat, de asemenea, Comisiei Europene şi statelor membre să consolideze eforturile pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare şi pentru a accelera implementarea iniţiativelor convenite cu prilejul recentului Summit UE-Uniunea Africană, transmite Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele României a reafirmat sprijinul constant şi susţinut al ţării noastre pentru Ucraina, pe multiple paliere şi a prezentat eforturile României pentru a facilita exporturile de cereale din Ucraina, arătând că porturile şi coridoarele de transport ale României sunt utilizate la capacitate maximă pentru a creşte volumul exporturilor către pieţele globale, mai arată sursa citată.

Relația UE cu partenerii apropiați

În cadrul dezbaterii privind definirea relaţiilor Uniunii Europene cu partenerii apropiaţi din Europa, şeful statului român a evidenţiat că „acest moment dificil din istoria continentului necesită în primul rând un răspuns european unit şi puternic, dar în acelaşi timp flexibil, cu evitarea creării unor alternative sau substitute la procesul de extindere”, menţionând că „o astfel de iniţiativă trebuie să permită discutarea unor teme care îi preocupă pe toţi europenii, precum securitatea energetică sau politica externă”.

La reuniunea Consiliului European s-a discutat şi despre relaţia Uniunii Europene cu Balcanii de Vest. Consiliul European a subliniat, în perspectiva procesului de aderare, importanţa reformelor, în special în domeniul statului de drept, independenţei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, precum şi a garantării drepturilor şi egalităţii de tratament pentru persoanele aparţinând minorităţilor.

„Şefii de stat şi de guvern au făcut apel la soluţionarea rapidă a chestiunilor pendinte între Bulgaria şi Republica Macedonia de Nord, astfel încât negocierile să poată fi deschise fără întârziere, şi au arătat că UE este pregătită să acorde Bosniei şi Herţegovinei statutul de ţară candidată, invitând Comisia Europeană să raporteze fără întârziere cu privire la punerea în aplicare a celor 14 priorităţi-cheie”, mai arată sursa citată.

Consiliul European a luat act şi de recomandările formulate în Raportul referitor la rezultatele Conferinţei privind viitorul Europei.

Croația pregătește trecerea la euro

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, în acest context, importanţa menţinerii unităţii şi coeziunii statelor membre pe parcursul întregului proces de monitorizare a implementării rezultatelor Conferinţei şi a subliniat „necesitatea de a utiliza întregul potenţial al cadrului instituţional şi legal actual, înainte de a explora alte căi posibile, mai ales că, pentru marea majoritate a propunerilor, tratatele actuale oferă cadrul legal pentru implementare”.

În plan economic, Consiliul European a salutat îndeplinirea de către Croaţia a criteriilor de convergenţă, „andosând propunerea Comisiei Europene privind adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2023”.

De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să continue eforturile pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie la preţuri accesibile. Totodată, în cadrul Summitului Euro în format extins, liderii europeni au relevat importanţa consolidării Uniunii Bancare.

„A fost agreată, de asemenea, necesitatea intensificării eforturilor pentru aprofundarea Uniunii Pieţelor de Capital, fiind salutate progresele înregistrate în direcţia încurajării investiţiilor pe termen lung în Uniunea Europeană, protejării tranzacţiilor financiare împotriva ameninţărilor cibernetice sau reglementării finanţelor digitale”, mai arată sursa citată.