Adoptarea deciziilor, la nivelul Uniunii Europene, cu unanimitate de voturi ar putea deveni istorie în viitorul apropiat. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la Strasbourg. Oficialul european s-a pronunțat în favoarea reformării tratatelor UE, astfel deciziile să fie mai ușor de adoptat de către statele membre.

UPDATE: Inițiativa președintei Comisiei Europene, de reformare a Uniunii Europene, se izbește de opoziția statelor membre. Din cele 27 de țări, care fac parte din blocul comunitar, aproape jumătate, mai exact 13, se opun modificării tratatelor. Reforma este dorită de Parlamentul European, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face Uniunea mai eficientă.

Cele 13 state au semnat un document comun în care susţin că „nu exclud nici o opţiune în acest stadiu” dar că vor să studieze mai întâi propunerile de reformă. Între semnatari se numără Polonia, România şi Finlanda, dar și Danemarca, Malta, Republica Cehă, Slovenia, Bulgaria, Croaţia şi cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania.

„Avem deja o Europă care funcţionează” după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la invazia rusă în Ucraina şi „nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale”, avertizează semnatarii.

Știrea ințială: 

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat în favoarea reformării mecanismelor de funcționare la nivelul Uniunii Europene. Ea a susținut un discurs la Strasbourg, în Parlamentul European, în care a vorbit despre posibilitatea renunțării la votul unanim pentru adoptarea unor decizii în domenii cheie. În acest moment, deciziile la nivelul Uniunii Europene nu pot fi adoptate decât cu votul tuturor reprezentanților țărilor membre. Iar acest lucru îngreunează sau, mai mult, face imposibilă adoptarea unor decizii care nu sunt agreate de totalitatea statelor blocului comunitar.

În acest context, Ursula von der Leyen vorbește despre o eventuală modificare a tratatelor UE și, „dacă va fi necesar” de renunțarea la votul în unanimitate a celor 27 de state membre în domenii cheie. Este vorba despre o reformă foarte îndrăzneață care va fi greu de adoptat.

„Am susţinut mereu că votul în unanimitate în anumite domenii cheie pur şi simplu nu mai are sens”, a declarat Ursula von der Leyen în discursul pe care l-a susținut. Ea a vorbit în plenul Parlamentului European și s-a declarat dispusă să inițieze o procedură de reformare a UE.

Contextul declarațiilor Ursulei von der Leyen

Preşedinta executivului european a făcut aceste declarații în cadrul ceremoniei de închidere a Conferinţei privind viitorul Europei. Este vorba despre o amplă consultare cetăţenească la scara UE. Născută dintr-o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron, Conferinţa privind viitorul Europei a început în urmă cu un an.

„Europa ar trebui să joace un rol mai important, de exemplu în domeniul sănătăţii sau al apărării. Şi noi trebuie să ameliorăm în permanenţă funcţionarea democraţiei noastre. (…) Voi fi mereu de partea celor care vor să reformeze UE pentru ca ea să funcţioneze mai bine”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Pe 9 mai 2022 au fost înaintate oficial propunerile rezultate în urma Conferinţei privind viitorul Europei, care este un amplu exerciţiu de consultare cetăţenească de un an. Anumite inițiative, precum acordarea dreptului de iniţiativă legislativă Parlamentului European, solicitat de acesta, sau extinderea competenţelor UE în materie de apărare sau de sănătate, presupun o schimbare a tratatelor.

Reforma Uniunii Europene

Parlamentul European a făcut apel săptămâna trecută la declanşarea unei proceduri de schimbare a tratatelor europene. Aceasta este văzută ca o etapă riscantă, dar necesară pentru anumite propuneri. Este vorba, de exemplu, dreptul de inţiativă al Parlamentului sau de extinderea competenţelor Bruxellesului în materie de apărare sau de sănătate.

Votul în unanimitate necesar pentru adoptarea unor decizii în anumite domenii, în special cel financiar, este o sursă frecventă de blocaje. Acest lucru este demonstrate și de discuțiile care se referă la impunerea unui embargo asupra petrolului rusesc.

Pe de altă parte, trebuie spus că ideea schimbării tratatelor nu este agreată de toate statele membre ale Comunității Europene. Zece ţări, între care Danemarca, Suedia, Finlanda şi Bulgaria, au criticat „tentativele neanalizate şi premature” de a lansa o astfel de procedură.