Unul dintre cei mai cunoscuți militanți pentru drepturile omului din Rusia, Lev Ponomarev, a declarat ca FSB, fostul KGB, a devenit „principalul actor politic” în Rusia, iar acest lucru s-ar putea întoarce împotriva Kremlinului.
„Preşedintele Vladimir Putin a dat libertate de acţiune FSB pentru a contracara opoziţia. Putin consideră că aşa îşi va păstra puterea. Crede că va reuşi să zdrobească opoziţia şi să reducă la tăcere poporul pentru o lungă perioadă de timp”, a declarat Ponomarev pentru EFE într-un interviu acordat în biroul mişcării „Pentru drepturile omului”.
Ponomarev crede că aceasta este „o linie periculoasă” pentru Kremlin, în contextul în care, de la căderea URSS, s-au născut două generaţii de ruşi pe care îi interesează tot mai mult politica şi sunt tot mai bine informaţi. Militantul rus se teme de „un război civil” dacă FSB va continua să aibă mână liberă pentru a tortura şi reprima, utilizând aceleaşi metode ca organele de securitate ale statului sovietic în timpul epurărilor staliniste.
„Chiar acum se poartă un război deschis între FSB şi activiştii pentru drepturile omului”, insistă Ponomarev, care acuză FSB că a torturat cu electroşocuri tineri implicaţi în două cazuri de extremism despre care el spune că au fost fabricate.
Ponomarev a declarat că el, împreună cu alţi activişti, i-au trimis o scrisoare deschisă lui Putin pentru a rezolva dilema: fie FSB este serviciul de securitate al unei ţări democratice, fie al unei ţări totalitare care se ghidează după aceleaşi principii ca ale KGB.
Totuşi, Ponomarev nu crede că Rusia s-a transformat deja într-o ţară totalitară precum Coreea de Nord, ci mai degrabă într-o „autocraţie latino-americană”, ce-i drept, una care deţine arme nucleare şi este „foarte periculoasă” pentru omenire, motiv pentru care militantul rus pledează pentru a nu tăia toate căile de dialog cu puterea rusă.
Ponomarev crede că, de la „revoluţia” care a dus la căderea URSS, în care ţara a făcut „un mare pas înainte” şi s-a transformat într-un stat democratic, Rusia a trăit o involuţie care în opinia sa nu este totuşi ireversibilă. „Este o chestiune de ciclicitate. Am făcut doi paşi în faţă, iar acum cu Putin facem un pas înapoi. Dar mai devreme sau mai târziu vom fi parte a familiei democraţiilor europene. Sper doar ca acest lucru să se întâmple fără cataclisme”, a apreciat el, conform Agerpres.
Recomandările noastre
