Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat demersul MAE legat de iniţiativa cetăţenească a minorităţilor, spunând că este vorba despre o "gândire depăşită", şi a afirmat că a fost pus într-o situaţie "neplăcută", aceea de a fi "ignorat şi umilit". El a adăugat că miercuri va discuta cu Victor Ponta, iar vineri, va avea loc şi o şedinţă a Consiliul Permanent al UDMR în care se va aborda şi această temă a iniţiativei cetăţeneşti, „în funcţie de decizia premierului”.

"Poziţia MAE privind iniţiativa cetăţenească iniţiată de UDMR este nepotrivită, sunt lucruri amestecate care nu aveau ce căuta într-o astfel de declaraţie şi vorbesc doar de iniţiativa noastră, făcută de mine şi de şase politicieni din diferite state ale UE, oameni cu o carieră politică şi un prestigiu foarte mare. Cred că a fost o greşeală amestecarea Ungariei, pentru că nu este niciun cetăţean ungar printre iniţiatori şi asta denotă o gândire depăşită, care ar trebui să fie depăşită în secolul al XXI-lea, mai ales când vorbim de generaţia noastră, de generaţia politicienilor de 40 de ani, care credeam că nu suntem infectaţi de un virus din perioada naţional-comunistă. De aceea m-a mirat acest amestec. Este o gândire depăşită şi nu vreau să spun că este neapărat gândirea lui Titus Corlăţean, dar este una asumată de ministrul de Externe", a declarat Kelemen, pentru Mediafax,

Potrivit acestua, există state care au înţeles cum se pune problema în secolul al XXI-lea şi care este gândirea iniţiatorilor, state care nu au intervenit pentru a ataca iniţiativa respectivă vizând minorităţile naţionale.

Luptă cu 50 de milioane de cetăţeni europeni?

"Dacă MAE şi ministrul de Externe cred că este cazul ca în secolul al XXI-lea să se lupte cu 50 de milioane de cetăţeni europeni din diferite state aparţinând diferitelor minorităţi lingvistice, etnice şi naţionale, eu nu am ce să fac", a arătat Kelemen.

Preşedintele UDMR a afirmat că nu are o dispută personală cu Titus Corlăţean, nu are orgolii personale dar totuşi, "există principii şi există şi onoare".

"Acest lucru ar trebui să înţeleagă fiecare partener de-al nostru. Eu am avut o discuţie cu premierul Ponta, de la el aştept un răspuns, nu poziţia MAE sau a ministrului de Externe sunt cele care mă interesează", a mai afirmat acesta.

Ignorat și umilit

Kelemen Hunor a caracterizat situaţia creată în urma demersului MAE ca fiind una "destul de neplăcută pentru toată lumea".

"Eu am militat pentru coaliţia cu PSD, noi când am făcut această coaliţie ne-am gândit pentru o perioadă mai lungă, până în 2016, şi cred că ar trebui să meargă până în 2016, dar nici nu pot să fiu pus în situaţia de a fi ignorat, umilit, şi să aflu, ulterior, că România a intervenit într-un astfel de proces unde eu sunt parte a procesului. Nu pot să intru în proces ca membru al Cabinetului împotriva mea, nu se poate, este o situaţie neplăcută. Indiferent că este vorba despre poziţia MAE sau o altă poziţie, Titus Corlăţean are destulă experienţă pentru a putea ghici că, fără să ne consulte şi mergând în această direcţie, la un moment dat va fi o tensiune, va fi o situaţie care va necesita o discuţie mai amplă", a menţionat Kelemen Hunor.

Miercuri se tranșează lucrurile

Întrebat cum se poate repara situaţia, preşedintele UDMR a răspuns că, procedural, "este foarte simplu".

"Agentul guvernamental, aşa cum a depus solicitarea de intervenţie, poate depune o notificare prin care spune că România se retrage din acest proces. Asta am propus eu, în 4 iunie, fiindcă România a depus în 2 iunie această solicitare de intervenţie, am avut atunci o discuţie cu premierul Ponta. A trecut o lună şi eu nu am ieşit în presă, cred că discuţia pe această temă se poartă în coaliţie, dar sigur, nu avem la dispoziţie tot anul şi tot ciclul electoral. Se poate rezolva totul foarte repede, nu am dat un termen, dar lucrurile se precipită şi noi considerăm că în câteva zile putem închide acest subiect, în funcţie de decizia premierului. Miercuri voi fi la şedinţa de Guvern şi avem ocazia de a discuta", a mai arătat liderul Uniunii.

Cât de departe va merge UDMR

Întrebat, în continuare, cât de departe este dispusă să meargă UDMR în susţinerea punctului său de vedere privind iniţiativa cetăţenească şi dacă se poate ajunge până la ieşirea de la guvernare, Kelemen a spus că este deranjat când cineva nu îl ia în serios.

”Aveam impresia că unii nu m-au luat în serios, am spus de la început că este o chestiune foarte serioasă. Eu am respectat cuvântul dat de fiecare dată faţă de partener, am fost un partener loial, indiferent despre cine a fost vorba. Pe mine mă deranjează când cineva nu mă ia în serios şi crede că îşi poate permite orice şi poate să ia o decizie fără să ne consulte. Nu vreau să răspund la această întrebare deoarece consider că nu trebuie purtată o asfel de discuţie sub presiuni. Ce a apărut în presă cu ameniţări cu ieşirea de la guvernare sunt aprecierile ziariştilor şi analiştilor politici. Premierul cunoaşte foarte bine şi exact poziţia mea, şi va lua o decizie analizând toate datele”, a mai afirmat Kelemen Hunor.

UDMR ameninţă că iese de la Guvernare

UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind, potrivit "Gândul", intervenţia MAE într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie, CE a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de Uniune. 

Potrivit "Gândul", preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliţie, citate de "Gândul", şeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.

În eventualitatea plecării UDMR de la guvernare, Victor Ponta se poate baza pe o majoritate de 317 deputaţi şi senatori de la PSD, PPDD, PC şi minorităţi.Acestora ar urma să li se alăture şi cei care l-au urmat pe Călin Popescu Tăriceanu, în jur de 20 de aleşi, ceea ce ar asigura o susţinere cu aproape 50 de voturi în plus decât cele 288 minimum necesare.