Cilindrul pe care este afişat textul integral al Proclamaţiei de la Timişoara a fost mutat din Piaţa Libertăţii în momentul începerii lucrărilor de reabilitare a zonei.  Acesta a fost dus către Piața Victoriei și, mai nou, înconjurat de 18 toalete ecologice, într-un aranjament peisagistic în care, aparent, rolul wc-urilor este să facă un fel de zid în jurul monumentului.

Proclamaţia de la Timişoara a fost lansată pe 11 martie 1990 în balconul Operei, fiind citită celor 15.000 de timișoreni prezenți la manifestație de către George Şerban. Documentul a devenit cunoscut mai ales Punctului 8. ”(…) propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte (…)". ( Foto: Adrian Pîclișan)

Vom reveni cu amănunte.