Indiferenţa faţă de românul împuşcat în Napoli este explicată chiar şi de italieni prin mediatizarea intensă a crimelor conaţionalilor săi.

Un român de etnie romă zace plin de sânge la intrarea în metroul din oraşul italian Napoli. Alături, soţia sa strigă întruna după ajutor. Italienii se îngrămădesc spre ieşire. Câţiva se opresc în dreptul celui rănit doar pentru câteva secunde, unii doar pentru a face fotografii cu telefonul mobil. Românul moare în 15 minute, la aproximativ 100 de metri de un spital. Fusese atins în piept şi în picior de două gloanţe „rătăcite”, în timpul unei răfuieli între grupări mafiote, pe o stradă din Napoli.

Imaginile cutremurătoare au fost publicate de ziarul italian „Il Mattino”, marţi, la 19 zile de la moartea românului Petru Bârlădeanu, un acordeonist ce obişnuia să colinde străzile oraşului pentru câţiva euro pe zi.   Înainte de asta, presa din Peninsulă fusese extrem de rezervată în a furniza detalii despre acest caz. Nu a fost însă la fel de reticentă în a relata despre recentele crime care avuseseră drept principali suspecţi cetăţeni români, a explicat avocatul Federico Zinna, reprezentantul Partidului Identitatea Românească în Napoli.

„Dacă era vorba despre un italian ucis, s-ar fi vorbit multă vreme despre asta”, a completat avocatul. Şi soţia celui ucis, Mirela, vorbea acum câteva zile despre ce înseamnă să fii român în Peninsulă: „Noi le facem frică italienilor şi ne lasă să murim. Soţul meu a murit pentru opt euro. Atâţia bani avea în buzunar”. Crimele care i-au îngrozit pe napoletani

Cu doar nouă zile înainte de această tragedie, doi tineri români - unul în vârstă de 24 de ani, celălalt de doar 14 ani - fuseseră arestaţi pentru că ar fi ucis în bătaie un italian de 78 de ani, chiar în casa acestuia din Napoli.   La jumătatea lunii aprilie, în acelaşi oraş, alţi trei români au fost reţinuţi după ce ar fi omorât un om de afaceri în vârstă de 77 de ani şi pe soţia acestuia, de 72 de ani. S-a scris mult despre aceste cazuri, iar asta a provocat furia italienilor, a precizat părintele Simion, de la Biserica Ortodoxă din Napoli.

La aceste crime se adaugă şi situaţia economică grea pe care o traversează Italia: „Există şi o saturaţie a italienilor faţă de cerşetori în momentele astea”, a adăugat el.

În prezent, în Napoli şi în localităţile din jur locuiesc, cu acte în regulă, aproape 20.000 de români, dintre care aproximativ 3.000 de etnie romă, aciuaţi prin tabere aflate la periferia oraşului. Locuiau într-o hală părăsită din preajma aeroportului

De altfel, în seara de 26 mai, când a avut loc tragedia, Petru Bârlădeanu şi soţia sa se îndreptau către o hală industrială părăsită de lângă aeroport, unde locuiau împreună cu alte 100 de familii.   Îi aştepta acasă băieţelul lor în vârstă de 6 ani, născut imediat după ce ajunseseră în Italia. Lăsaseră în grija rudelor, în comuna ieşeană Lungani, o fetiţă de 10 ani. Mirela Bârlădeanu şi fiul său au ajuns în România cu avionul, la nouă zile după uciderea lui Petru.

Corpul acestuia a fost adus în ţară în aceeaşi zi, cu o dubiţă. Banii pentru transportul sicriului şi pentru înmormântare au fost strânşi de avocatul Zinna - câteva mii de euro. Au mai contribuit cu câte ceva primăria din Lungani, şi oamenii din comună. Soţia lui Petru s-ar întoarce în Italia, pentru bani

Acum, femeia s-ar întoarce în Italia. Fraţii lui Petru şi tatăl acestuia au luat deja drumul străinătăţii, imediat după înmormântare. „Ar pleca din nou acolo, este singura ei şansă să facă un ban. Nu se teme de Mafie”, spune Ioan Corobuţă, liderul locuitorilor din satul Zmeu, comuna Lungani.

Şi asta pentru că, deşi românii sunt priviţi şi acum chioriş, lucrurile s-ar fi schimbat întrucâtva după „accidentul cu Petru”, mai arată bărbatul: „După ce s-a întâmplat tragedia cu el, toţi au vrut să revină în ţară de frică. Italienii se poartă urât cu ei, le vorbesc urât, dar, de când a fost accidentul cu Petru, nu au mai fost probleme”. VIOLENŢE   Români, sub asediul extremiştilor irlandezi

Peste 100 de imigranţi români s-au refugiat, marţi seara, într-o biserică din Belfast, capitala Irlandei de Nord, de teamă că vor fi, din nou, ţinta atacurilor rasiste lansate în urmă cu o săptămână.

Agresiunile au fost comise într-un cartier din sudul oraşului de un grup de persoane care susţin că fac parte din gruparea fascistă Combat 18.

Primarul Belfastului le-a vizitat pe cele 115 persoane terorizate, iar premierul britanic Gordon Brown le-a cerut autorităţilor locale să îi protejeze pe români, cărora li s-au oferit locuinţe temporare de urgenţă.   MAE a precizat pentru EVZ că atacurile nu i-au vizat deliberat pe cetăţenii români, ci pe străinii care locuiesc în câteve zone din Belfast, şi că tensiunile au izbucnit după un meci de fotbal între naţionalele Irlandei de Nord şi Poloniei, desfăşurat în martie.