Pe 18 aprilie, Evenimentul zilei scria că Hodor s-a grăbit să-i devoaleze ca informatori/colaboratori pe academicianul Ioan Aurel Pop și alte 200 de persoane.

Un recent exemplu este cel al dosarului fostului ministru al Educației, Mircea Dumitru. Cu toate că s-au găsit 5 note informative date de Mircea Dumitru și angajamentul de colaborare cu Securitatea, semnat în 1980 sub numele conspirativ „Negulescu” (n.r.- s-a făcut și expertiza grafoscopică), în concluzia formulată de CNSAS se arată că elementele existente „nu se circumscriu prevederilor art.2 lit. a și b din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări din Legea nr. 293/2008, astfel că domnului Dumitru Mircea nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”.

Potrivit Art. 2 litera b din OUG nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin legea nr. 293/2008, calitatea de colaborator al Securității nu poate fi reținută decât în privința persoanelor care au furnizat informații prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice sistemului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Cu alte cuvinte, cei care și-au turnat apropiații nu pot fi considerați informatori/colaboratori de către CNSAS dacă nu s-a dovedit că informațiile date de ei au produs pagube statului comunist sau persoanelor pârâte la Securitate.

CNSAS a comunicat în iulie 2017 că „domnul Dumitru Mircea a fost recrutat de către Securitate în scopul încadrării informative a studenților din Facultatea de Filozofie din București și a semnat la data de 23.10.1980 un Angajament, olograf, fiindu-i atribuit numele conspirativ Negulescu II”, dar și că „a avut un aport informativ scăzut, furnizând doar 5 note informative cu valoare pentru organele de securitate”.

Eticheta poate fi pusă turnătorului doar de către instanța de judecată. Cercetătorul Hodor nu a prezentat probe din care să reiasă că Ioan Aurel Pop a colaborat cu UM 0255, care se ocupa de diaspora românească, din Departamentul Securității Statului, dar s-a grăbit să-i pună o etichetă rectorului de la UBB Cluj înainte de a fi ales președintele Academiei.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: