O lume întreagă a privit cu mare atenție felul în care autoritățile franceze au reacționat față de atentatul terorist de la redacția saptamanalului Charlie Hebdo, și mai apoi în contextul la fel de criminal al luării de ostateci și al asasinării unor cetățeni nevinovați, tot la Paris, într-un supermarket din cartierul evreiesc. Războiul pe care jihadistii îl duc împotrivă evreilor și al „cruciatilor” reprezintă din nefericire una dintre temele cele mai stresante astăzi pentru întreagă planetă.
Este de fapt vorba despre un război pe care jihadiștii îl poartă cu valorile stabile ale Occidentului, este vorba de fapt despre o contestare violentă și criminală a ansamblului structurilor, ideilor și instituțiilor pe care Occidentul s-a construit. Vorbim despre o formă agresivă de contestare a celuilalt, a tot ce el reprezintă, despre un război total și neconvențional.
Media internațională a transmis cu extremă acuratețe desfășurarea evenimentelor, că și mai apoi impresionantul marș de solidaritate cu victimele atentatului la care au participat un număr semnificativ de lideri politici din întreagă lume. Media mondială și-a dovedit deci coerentă și eficientă în cazul atât de impresionant al atentatelor de la Paris.
În aceleași zile însă, într-o altă parte a lumii, în Africa, mai precis în nordul Nigeriei avea loc un alt atentat terorist de o atrocitate ieșită din comun - atacul asupra orașelor Baga și Doron Baga. Numărul victimelor nu este nici astăzi cunoscut, în timp ce surse din zonă vorbesc despre 2000 sau chiar 2500 de victime, guvernul nigerian, cu mari responsabilități în cazul acestei tragedii, vorbește despre 150 de victime.
Autorii atentatului sunt membrii gruparii teroriste Boko Haram, structură afiliată al-Qaida, organizație teroristă responsabilă și pentru alte atentate, organizație teroristă de care este legat și episodul răpirii a mai mult de 200 de eleve, dintre care o mică parte s-au întors la casele lor, episod care, în urmă cu câteva luni, la momentul producerii sale a provocat o oarecare emoție la nivel internetional, determinând printre altele o reacție publică a președintelui american Barack Obama.
Grupul jihadist Boko Haram a apărut în anul 2002, trecând repede de la luptă împotrivă a tot ceea ce însemna influența occidentală (de la pantaloni până la democrație) la războiul pentru crearea unui stat islamic (2009). Tendința al-Qaida în această parte a lumii, folosind în unele cazuri Boko Haram că intermediar, este de a se extinde în zone bogate în resurse de petrol, precum Algeria, Deltă Nigerului, Nigeria și Ciad. În acest sens trebuie înțelese acțiunile criminale ale jihadistilor în nordul Nigeriei.
Este adevărat, că zona în care masacrul de la 7 ianuarie a avut loc este complet izolată, accesul la internet s-au la alte surse de informare este absolut limitat, jurnaliștii fiind extrem de puțini și aflându-se permanent sub amenințarea jihadistilor, dar reacția mediei occidentale și a decidenților politici din întreagă lume, în momentul în care, în cele din urmă, informația a ajuns, s-a dovedit a fi cu totul și cu totul nesemnificativă. La Paris, cu ocazia marșului de solidaritate împotriva terorii, lângă președintele Francois Hollande, se afla șeful statului Mali, dar atunci, în acel context, nu s-a spus nimic despre miile de nigerieni uciși cu sălbăticie în aceiași zi în care, tot teroriști afiliați unor organizații jihadiste îi asasinau pe jurnaliștii de la Charlie Hebdo sau pe clienții de la magazinul parizian. Niciodată, viața unui om nu este mai prețioasă decât viața altuia.
Recomandările noastre
