Klaus Iohannis a explicat de ce ar trebui revizuit cadrul legal în ceea ce privește măsurile excepționale ce pot fi adoptate în timpul stării de urgență.

Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie „promptă, în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor”, punctează şeful statului.

„Din 1991 şi până în anul 1999, România nu a avut un cadru legal subsecvent dispoziţiilor constituţionale ce reglementează regimul stării de urgenţă.

În contextul mineriadei din ianuarie 1999, Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, o reglementare generală pentru instituirea măsurilor excepţionale prevăzute de art. 93 din Constituţie, care a fost aprobată de Parlament abia cinci ani mai târziu, în anul 2004, prin Legea nr. 453/2004. Din 2004 şi până în prezent, acest act normativ a suferit doar modificări ce vizau punerea de acord a legislaţiei cu obligaţiile României de stat membru NATO, cu precădere cu privire la regimul stării de asediu”, aminteşte Iohannis.

El adaugă că, la momentul izbucnirii epidemiei de COVID-19, cadrul legal cuprindea, pe de o parte, dispoziţii „pe alocuri desuete” prin raportare la arhitectura constituţională şi instituţională, iar, pe de altă parte, nu îngloba instrumente suficiente pentru a răspunde riscurilor cu care se confruntă în prezent societatea.

„La acest tablou se adaugă şi faptul că, la momentul izbucnirii crizei care impunea instituirea stării de urgenţă, Parlamentul se confrunta cu o modalitate cel puţin atipică de funcţionare, cauzată de lipsa unor proceduri şi modalităţi de lucru de natură să asigure realizarea rolului său constituţional prevăzut de art. 61 din Constituţie”, a mai adăugat Iohannis, conform Agerpres.

Iohannis vrea un „cadru legal unic”

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE