Semnalul de alarmă tras de „Evenimentul zilei” în serialul dedicat invaziei imigranților a fost confirmat duminică seară, când alți 70 de sirieni și irakieni au încercat să ajungă ilegal în România prin Marea Neagră. La rândul său, președintele Klaus Iohannis nu a strâns „robinetul” și a acceptat ca România să primească de aproape trei ori mai mulți refugiați decât are capacitatea să găzduiască. Însă chiar dacă politicienii de la București ar refuza să mai primim refugiați, situația internațională începe să aducă dinspre apele internaționale, spre România, tot mai mulți străini.

Garda de Coastă a prins duminică noaptea, în largul Mării Negre, pe direcția orașului Mangalia, un pescador fără date de identificare, cu 70 de persoane la bord (35 de bărbați, 23 de copii și 12 femei). Ambarcațiunea se îndrepta la ora 20.45 spre țărmul României și toți migranții clandestini sunt din Siria și Irak, țări măcinate de războaie.

48 de ore pe valuri

Un episod tras la indigo s-a consumat în urmă cu o săptămână. În dimineața zilei de 13 august, Garda de Coastă a interceptat în larg, la ora 07.00, în dreptul Mangaliei, o ambarcaţiune cu pavilion turcesc care se îndrepta spre țărmul României. La bordul acesteia se aflau 69 de irakieni. Ambarcaţiunea „Emek 1” se afla pe mare de două zile și era condusă de un cipriot și un bulgar, cele două „călăuze” plecând cu imigranții ilegali dintr-un port turcesc.

Imigranții sunt preluați pe teritoriul României pentru cercetări și nu sunt întorși din drum, pe mare, înainte să intre în apele românești. De remarcat este că punctul de plecare al imigranților pe Marea Neagră îl reprezintă coastele Turciei, țara care găzduiește cei mai mulți refugiați de pe planetă: peste 3 milioane, majoritatea sirieni. Turcia s-a ținut de cuvânt în fața UE și a reușit să limiteze exodul refugiaților spre Grecia, însă „robinetul” s-ar putea deschide spre România.

De ce devine Marea Neagră o țintă

Pericolul orientării refugiaților către Marea Neagră este un risc natural după ce imigranților le-au fost închise vechile rute de intrare în Europa, Italia și Grecia. De asemenea, Ungaria a ridicat garduri la granița de sud cu Serbia, blocând astfel un alt culoar de acces al refugiaților către Germania, destinația lor preferată, în timp ce granițele terestre spre Bulgaria și România sunt tot mai sigure. Momentan, toți ochii sunt pe Spania. În lipsa altor căi de acces în Europa, fluxul imigranților din Africa de Nord care debarcă în Spania a crescut alarmant, iar fenomenul ar putea evolua într-o „situaţie de urgenţă” dacă ritmul se va menţine, a avertizat vineri Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Navele care se îndreaptă către Spania sosesc zilnic, potrivit sursei citate, și aproape 10.000 de imigranți au debarcat pe țărmurile spaniole. Este de așteptat ca și Spania să își închidă în curând „robinetul” pe mare, astfel că refugiații vor avea la dispoziție Marea Neagră drept una dintre ultimele șanse de acces în Europa.

Fenomenul român

EVZ a semnalat săptămâna trecută, într-un articol intitulat „Musulmanii iau cu asalt frontierele României”, că numărul străinilor care au încercat să intre ilegal în România, atât pe uscat cât și pe mare, majoritatea musulmani, s-a triplat în prima parte a acestui an, față de perioada similară a anului trecut.

Fenomenul a fost confirmat și de cotidianul „The Times”, cel mai vechi ziar britanic, potrivit căruia imigranții sirieni își schimbă rutele ilegale de intrare în Europa și Marea Neagră riscă să devină o nouă poartă de intrare a refugiaților. România ar putea, astfel, să ajungă în situația Greciei și Italiei, care s-au confruntat în ultimii doi ani cu o adevărată ”invazie” pe mare: milioane de refugiați din Africa și Orientul Mijlociu au traversat Marea Mediterană sau Marea Egee.

Milioane de euro pleacă din România

România va acorda în acest an 5,3 milioane de euro ca asistență umanitară pentru refugiații din Siria. Potrivit MAE, în perioada 2014-2017, România a acordat asistenţă umanitară în valoare de aproximativ 11,2 milioane de euro unui număr de 12 state aflate în situaţii de criză. „România şi-a asumat obligaţia de a contribui cu 800.000 de euro la coaliţia luptei împotriva statului islamic şi ajutorarea victimelor populaţiei civile din aceste zone. Pe lângă această contribuţie, care se va întinde pe o perioadă de patru ani, câte 200.000 pe an, mai avem şi o contribuţie de 340.000 de euro, care este destinată în primul rând celor din Siria, oamenilor care suferă. De asemenea, vom avea o contribuţie, nu am stabilit-o încă, la Fondul Uniunii Europene pentru ajutorarea refugiaţilor din Siria care se află în Turcia la ora actuală”, a explicat recent ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu.

​

Încă 1.942 de refugiați pe fi liera politică

România, deși a refuzat inițial cotele obligatorii de refugiați, prin președintele Klaus Iohannis, spunând că țara noastră nu are capacitatea să primească decât „maxim” 1.785 de imigranți, totuși a acceptat în cele din urmă planul european și va primi în total 4.180 de refugiați.

Alte state, precum Ungaria, Polonia şi Cehia, refuză să primească refugiați și Comisia Europeană a deschis împotriva lor o precedură de infringement care poate ajunge la impunerea unor amenzi. Cele trei state menționate consideră însă că oricât de mare ar fi amenda pe care o vor primi, costul este cu mult mai mic decât riscul primirii refugiaților musulmani și integrării lor în societate.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat vinerea trecută că România a făcut o ofertă pentru relocarea în România a încă 1.942 de refugiaţi aflaţi în Grecia şi Italia. Aceștia se vor alătura celor peste 700 de refugiați, majoritatea sirieni, care au ajuns deja în România.