Inteligența artificială ar putea schimba regulile în dezvoltarea armelor biologice. Experții explică ce îi împiedică pe teroriști să le producă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inteligența artificială ar putea facilita dezvoltarea armelor biologice, atât pentru grupări teroriste, cât și pentru state care dispun de resurse științifice și laboratoare specializate. Avertismentul a fost lansat de Ken McCallum, șeful serviciului britanic de informații interne MI5, care a spus că tehnologia ar putea „schimba miza” în privința armelor biologice existente și a unor variante noi. Experții atrag însă atenția că accesul la informații nu este suficient pentru producerea unor astfel de arme, iar obstacolele tehnice și materiale rămân considerabile, potrivit The Guardian.

Cum ar putea fi folosită inteligența artificială pentru dezvoltarea armelor biologice

Riscurile diferă în funcție de resursele și pregătirea celor care ar încerca să dezvolte arme biologice. În cazul unor persoane fără pregătire științifică sau al unor grupări teroriste care lucrează în laboratoare improvizate, chatboturile ar putea fi folosite pentru a aduna informații, a planifica experimente și a găsi soluții la probleme tehnice. Într-un asemenea scenariu, încercările s-ar concentra probabil asupra agenților patogeni și toxinelor deja existente.

Un alt risc vine din partea organizațiilor bine finanțate și a statelor care au cercetători calificați, laboratoare cu nivel ridicat de biosecuritate și acces la echipamente și reactivi. Instrumentele AI ar putea ajuta la identificarea unor modificări genetice care să sporească, de exemplu, capacitatea agenților patogeni existenți de a provoca boli grave.

Această posibilitate reprezintă o preocupare mai imediată, potrivit Filippăi Lentzos, specialistă în știință și securitate internațională la King's College London.

Cum au devorat bolșevicii partidele de stânga din România. Document CIA

Funcții ascunse pe telefon. Opțiunile utile pe care majoritatea utilizatorilor le ignoră

„În acest caz, inteligența artificială nu elimină nevoia de expertiză, ci amplifică expertiza care există deja”, a explicat aceasta.

Un risc considerat mai îndepărtat este folosirea AI de către grupuri cu pregătire avansată pentru proiectarea unor agenți patogeni și toxine complet noi, rezistenți la medicamente sau pentru care nu există antidoturi.

Inteligență artificială. Sursa foto: Tung Nguyen/ Pixabay

Cazuri în care chatboturile AI au fost asociate cu posibile planuri de bioterorism

Anul trecut, poliția din India a descoperit un presupus plan de bioterorism în care un medic și alte persoane ar fi folosit întrebări adresate chatboturilor și căutări asistate de inteligență artificială pentru a obține informații despre producerea ricinei, o toxină extrem de periculoasă, folosind ustensile de bucătărie. Nu este clar dacă răspunsurile primite de la instrumentele AI au contribuit efectiv la demersurile respective.

În septembrie, compania Anthropic a semnalat alte cinci cazuri care au ridicat suspiciuni. Potrivit firmei, oameni de știință din țări neprecizate ar fi încercat să utilizeze chatbotul Claude în activități posibil periculoase, legate de virusuri sau toxine. Unul dintre semnalele de alarmă a fost că, după ce sistemul le-a blocat solicitările, utilizatorii au încercat să ocolească restricțiile.

Într-unul dintre cazurile prezentate, cercetătorii ar fi folosit chatbotul pentru a planifica experimente care presupuneau introducerea unor mutații într-un virus al gripei aviare foarte patogen, astfel încât acesta să se adapteze mai ușor la mamifere și să se răspândească mai eficient.

Astfel de experimente pot ridica suspiciuni privind intenția de a face agenții patogeni mai periculoși. Totuși, cercetări similare se desfășoară și în laboratoare legitime, cu scopul de a anticipa viitoare pandemii și de a dezvolta vaccinuri sau tratamente.

Experimentele arată că AI poate furniza informații periculoase

Mai multe studii și teste au arătat că instrumentele de inteligență artificială pot furniza informații relevante pentru dezvoltarea armelor biologice.

Într-un exercițiu recent organizat la Massachusetts Institute of Technology (MIT), unor studenți fără pregătire științifică li s-a cerut să vadă dacă pot determina un chatbot să îi ajute să declanșeze o pandemie. În decurs de o oră, chatboturile au enumerat patru agenți patogeni cu potențial pandemic, au oferit explicații despre producerea lor folosind ADN sintetic și au indicat companii de sinteză genetică despre care se considera că ar putea verifica insuficient comenzile.

Rezultatele unui asemenea exercițiu nu înseamnă însă că informațiile furnizate sunt suficiente pentru a produce și răspândi un agent patogen periculos.

David Relman, cercetător la Universitatea Stanford, a descris un alt caz în care un sistem AI a explicat cum ar putea fi modificat un agent patogen pentru a deveni rezistent la tratament. Un alt om de știință a relatat că un chatbot i-a oferit informații despre folosirea unui balon meteorologic pentru dispersarea armelor biologice din aer.

Cercetările cu dublă utilizare complică evaluarea riscurilor

Una dintre dificultățile majore este caracterul dual al cercetării biologice: aceleași cunoștințe pot contribui atât la protejarea sănătății, cât și la dezvoltarea unor agenți periculoși.

În 2025, cercetători de la Laboratorul Național Los Alamos din Statele Unite au antrenat un sistem AI pentru a anticipa modul în care neurotoxine deosebit de puternice, produse de melci marini, se atașează de celulele umane. Cercetarea ar putea contribui la dezvoltarea unor antidoturi.

Guvernul american și-a exprimat însă îngrijorarea după ce cercetători chinezi au folosit această direcție de cercetare pentru a-și dezvolta propriul instrument, destinat proiectării unor toxine noi. Cercetătorii chinezi au susținut că obiectivul activității lor era exclusiv dezvoltarea de medicamente.

În aprilie, oamenii de știință au anunțat crearea primilor viruși proiectați cu ajutorul inteligenței artificiale. Aceștia aparțin unei categorii care infectează doar bacterii, iar cercetarea ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente noi. Specialiștii au avertizat totuși că rezultatele ridică probleme urgente de biosecuritate și siguranță biologică.

De ce este dificilă producerea armelor biologice

În ciuda riscurilor, dezvoltarea armelor biologice rămâne o activitate care depășește capacitățile multor grupuri fără pregătire și resurse. Procesul este complex din punct de vedere tehnic și presupune riscuri importante pentru cei implicați.

Filippa Lentzos a explicat că accesul la informații reprezintă doar o parte a problemei. Experiența practică, accesul la materiale biologice și echipamente, verificarea experimentală a rezultatelor, producția la scară mai mare și capacitatea de dispersare sunt obstacole semnificative.

Sonia Ben Ouagrham-Gormley, director adjunct al programului de apărare biologică de la Universitatea George Mason din Virginia, a atras atenția asupra importanței cunoștințelor practice care nu sunt întotdeauna consemnate în instrucțiuni și pe care inteligența artificială nu le poate reproduce cu ușurință. Potrivit acesteia, astfel de cunoștințe au avut un rol esențial în succesul programelor de arme biologice derulate de state în trecut.

Martin Pačesa, profesor la Universitatea din Zürich, a subliniat că accesul la materiale și infrastructură rămâne decisiv.

„Orice absolvent de fizică ar putea schița planurile unei bombe nucleare potențial mai eficiente, dar de unde ar putea obține o bucată de uraniu? Același lucru este valabil și pentru armele biologice. Dacă ai acces la materiale și la instalații capabile să le producă, atunci inteligența artificială nu va face o diferență prea mare dacă vrei să faci rău”, a declarat acesta.

Experții cer verificări independente și reguli mai stricte

Unele companii de inteligență artificială au introdus măsuri pentru a împiedica utilizarea instrumentelor lor în dezvoltarea armelor biologice. Majoritatea nu au comunicat însă public ce măsuri aplică, dacă există, potrivit lui Tom Inglesby, directorul Centrului pentru Securitatea Sănătății de la Universitatea Johns Hopkins.

„Nu avem încă politici guvernamentale oficiale în nicio țară pentru a preveni acest tip de utilizare abuzivă”, a spus acesta.

Inglesby susține că noile modele AI ar trebui supuse unor evaluări independente înainte de lansare, iar riscurile identificate ar trebui eliminate înainte ca sistemele să fie puse la dispoziția publicului.

El a cerut și restricționarea accesului la date biologice cu grad ridicat de risc, inclusiv informații despre modalitățile prin care agenții patogeni s-ar putea răspândi mai ușor.

O altă măsură vizează companiile care produc material genetic pentru cercetare. Acestea ar trebui să verifice comenzile pentru a împiedica folosirea serviciilor lor în crearea unor virusuri noi, deosebit de periculoase.

Unele verificări sunt deja efectuate, dar se bazează în mare parte pe participarea voluntară a companiilor. Sistemele existente pot fi, de asemenea, ocolite dacă cercetătorii folosesc inteligența artificială pentru a proiecta secvențe genetice dăunătoare care nu sunt incluse în mecanismele de verificare.