Evenimentul Zilei > EVZ Special > Ingrid Mocanu: „Când am văzut accidentul lui Condrea, m-am îngrozit. Sistemul este capabil inclusiv de eliminarea fizică a unor persoane”. Puterea cuvântului
Ingrid Mocanu: „Când am văzut accidentul lui Condrea, m-am îngrozit. Sistemul este capabil inclusiv de eliminarea fizică a unor persoane”. Puterea cuvântului

Ingrid Mocanu: „Când am văzut accidentul lui Condrea, m-am îngrozit. Sistemul este capabil inclusiv de eliminarea fizică a unor persoane”. Puterea cuvântului

A avea dosar penal la DNA înseamnă, practic, că „devii o țintă a tuturor, nu mai ești băgat în seamă, nu ți se mai deschide nicio ușă, toți te blamează”, spune Ingrid Mocanu în partea a doua a interviului acordat Evenimentului zilei. Și dă un exemplu concret: a învățat în pușcărie, a dat examen pentru Baroul București și a intrat, dar, de doi ani de zile, decanul Baroului, Ion Dragne, refuză să o primească, „pe motiv de DNA. Și nu numai”.

– Ileana Ilie Ungureanu: Spuneți că doamna Kovesi e personalizarea Sistemului și că în spatele domniei sale se găsesc foarte mulți. Când a început binomul să-și facă simțită prezența?

Ingrid Mocanu: Problema a plecat din 2005, de la acea hotărâre a CSAT, de a deveni corupția o faptă de siguranță națională. Interceptările pe mandat de siguranță au devenit un sport național. SRI -ul a primit dreptul să intercepteze pe oricine dorea, când dorea. Ce au făcut cu ce au auzit? Pe unii i-au șantajat.

– Vorbiți mai ales de SRIul acela cu domnul Coldea.

– Dar și cu domnul Maior, pentru că știa ce se întâmpla acolo. Doar că pe vremea domnului Morar era alt fel, pentru că el nu era o doar o emanație a Sis temului, avea și o personalitate proprie, era un alt tip de procuror. Trecea prin propriul filtru dosarele SRI-ului. SRI-ul scria chiar și rechizitorii. Poate că procurorii Doru Ţuluş și Mihaela Iorga nu luau ca atare ce le dădea SRI-ul, dar existau procurori în DNA care făceau așa. După ce a plecat Morar, care într-adevăr mai punea puțin piciorul în prag, rechizitoriile au devenit adevărate povești. Procurorii nu răspund pentru ceea ce scriu în acele rechizitorii, judecătorii nu răspund pentru ce scriu în sentințe, și atunci fiecare poate să facă orice.

– Și așa a devenit justiţia «câmp tactic» pentru SRI?

-Sistemul acesta, adică SRI-ul, împreună cu DNAul, s-au infiltrat în instanțe, pentru că fără instanțe erau conștienți că nu puteau face nimic. Așa a apărut „câmpul tactic” – o formă de presiune pe ceilalți judecători care nu doreau să răspundă ordinelor. Au construit prin șantaj Sistemul acesta înfiorător care prefigurează dictatura.

– Ați fost scoasă din sediul DNA având cătuşe la mâini. Credeți că judecata dvs. nu se face ca la carte?

– Există decizii CEDO care spun că nu ai voie să încalci prezumția de nevinovăție, iar una din formele de încălcare este exact asta de a scoate public persoane cu cătușe la mâini. După aceea e foarte greu pentru un judecător să aibă o imagine corectă și trebuie să fie și foarte puternic ca să nu se lase influențat. DNA-ul s-a folosit de toate aceste tertipuri, mai ales în cazul femeilor – vezi și Olguța Vasilescu, Alina Bica, femeia gravidă în luna a-8-a. Motivarea lor a fost că a-i lăsa în libertate pe Mocanu, Georgescu, Bica etc, ar produce oprobiu public. Opinia publică – vezi, Doamne! – ar fi oripilată. După 2015, după ce au scos cu cătușe pe toată lumea de acolo să nu fie oripilată opinia publică, încrederea în Justiție a scăzut cu vreo 17%.

– Ați câștigat la CEDO 3.000 de euro pentru condițiile de detenție. Ați reușit să luați de la stat acești bani?

-I-am recuperat de la Ministerul Finanțelor, adică de la dvs. și cetățenii României. M-am gândit că de ce să plă- tească poporul procesul pe care l-am câștigat eu și m-am dus la MF și le-am zis să se îndrepte spre persoanele vinovate. Nu i-a interesat.

– Cu mintea și experiența de acum, există lucruri mai rele ca arestul?

– Ai ajuns acolo, practic ești o scursură a societății, ai fost gata marginalizat. Pentru că probabilitatea să fii condamnat în momentul în care s-a deschis o măsură preventivă este foarte mare. De-aia și dispuneau măsurile alea, ca să pună presiune pe judecătorii care judecau în continuare fondul să dispună condamnări de orice fel. Sunt foarte multe persoane nevinovate în pușcărie. La Târgșor găsești oameni nevinovați, care nu că doar au fost arestați, ci condamnați. Eu mă uitam în dosarele femeilor ălora și mă cruceam, nu-mi venea să cred.

– Pe de altă parte, sunt destui care preferă să facă pușcărie, dar să aibă conturile pline.

– Problema arestului, și a condamnării în general, este foarte constrângătoare dacă te știi nevinovat. Am întâlnit și persoane care și-au asumat să comită o faptă și să se îmbogățească, să facă pușcărie, dacă se întâmplă, și după aia să-și vadă linistite de viață. Era o doamnă care își făcea calcule și spunea că dacă ar trebui să trăiască din muncă cinstită ar fi făcut banii furați în 20 de vieți, așa și-a asumat că dacă o prinde asta e. Zicea că nu e ea atât de proastă încât să-i găsească ăștia banii ascunși.

– La nivel psihic v-a afectat faptul că ați tot auzit la televizor că sunteți o mafioată?

– M-a revoltat. Îmi sună în cap izbitura aia de ușă metalică. Zgomotul ăla… sigur că nu sunt condiții bune, dar lipsirea de libertate în sine este cumplită. Să auzi ușa că se închide în urma ta, tu știindu-te nevinovat, mai groaznic de atât nu există. Dacă faci un cancer îți spui că este voia lui Dumnezeu – mă duc să mă tratez, merg la medici buni care au grijă de mine și am șanse să fiu salvată-, dar să știi că nu ai luat un leu toată viața ta, și să fii pus în imposibilitate să te aperi, e mai rău decât o boală incurabilă. Ce rol educativ al pedepsei? Păi în momentul în care trimiți un om nevinovat la pușcărie nu faci altceva decât să scoți din el cele mai negre frustrări, îl faci să urască pe toată lumea din jur și să devină un om înrăit. Asta faci, îl înrăiești.

– Cum ați făcut față și linșajului mediatic?

Cel mai tare mă dureau, și acum trebuie să recunosc, emisiunile. Efectiv nu știam ce să fac, nu mă mai puteam uita la niciun post. Cum să spună că suntem niște penali că nu am știut să eva luăm, mă enervam foarte tare. Dacă societatea mă respinge zicem că cetățenii nu sunt informați, sunt manipulați, dar de la mijloacele de informare am avut pretenții. Foarte puțini și-au pus semne de întrebare dacă o fi sau nu o fi real, pentru că mergeau cu valul. Din momentul în care m-am hotărât să vorbesc am suportat mai ușor al doilea dosar față de primul. Nu mai era atât de înverșunată mass-media, nu mă mai vedea infractoarea nr. 1, care era cu mafia de la ANRP.

„Cine are curaj să zică: da, vă achit, că v-am arestat degeaba, am fost proști?!”

​-Vă considerați victima unei răzbunări?

– Mă consider, cel puțin într-un dosar, o victimă colaterală. Victima principală fiind, de fapt, Horia Georgescu. Noi, ceilalți, am intrat la pachet cu el. Și ce să vezi, toate ANRP-urile astea au picat – evident, „aleatoriu” – la judecătorul Horia Șelaru, fostul consilier al Codruței Kovesi.

– Dar credeți că e cineva care dorește cu orice preț să vă vadă în spatele gratiilor?

– Acum e foarte posibil, pentru că am devenit dintr-o anonimă o țintă personală.

– Pentru că ați avut curaj să vorbiți?

– Da, toți cei care vorbesc, se revoltă, devin ținte personale. Și atunci începe să se construiască în jurul lor dosarul sau dosarele.

– Este inevitabilă închisoarea în cazul dvs.?  

– Nu aș fi surprinsă. Ne apropiem de final cu primul dosar, dar cred că pe noi judecătorii ne condamnă și fără atribuții, fără să fi încălcat vreo lege și fără prejudiciu. Cine are curaj să zică: da, vă achit, că v-am arestat degeaba, am fost proști! Ar fi prea mulți oameni de achitat, atâtea greșeli au fost făcute încât cred că la Înalta Curte există doar două completuri care într-adevătr ar avea curajul ăsta. Chiar am făcut cerere la Înalta Curte și la Parchetul General ca măcar să mi se respecte dreptul de a fi prezentă la repartizarea aleatorie a dosarului. Nu mi s-a răspuns nimic deocamdată.

– Credeți că vor accepta?

 Nu cred, dar voi ataca refuzul în contencios.

– Ați fost speriată sau amenințată, de când sunteți în conflict deschis cu Laura Codruța Kovesi?

– Am avut niște surprinzătoare coincidențe. Am fost aproape gata, gata să fac un accident, dar m-am resemnat și cu asta. Părea a fi o formă de agresiune voită, la un drum mai lung. Dar numi este frică nici de moarte, nici de pușcărie. De nimic. Conștietizez că se poate întâmpla orice. Când am văzut accidentul lui Condrea m-am îngrozit. Sistemul este capabil inclusiv de eliminarea fizică a unor persoane, spre deosebire de Băsescu care nu crede. Dar probabil va crede și asta, că au mai fost și altele pe care nu le-a crezut.

– Vreți să spuneți că Sistemul e capabil în acest moment de orice pentru a se autoproteja?

– Gândiți-vă că este vorba nu doar de funcțiilor lor – că a plecat Coldea, dar e încă acolo, a plecat doamna Stanciu, dar încă e bine -, ci de libertatea lor, dacă sistemul se însănătoșește. Ei luptă pentru libertatea lor de fapt, pentru că dacă sistemul democratic câștigă putere – să numim procurori care să facă dosare reale, să avem judecători care să fie independenți în mod real – este foarte posibil ca toate aceste abuzuri ale lor să se transforme în dosare penale. DNA-ul și Kovesi nu se luptă cu mafia, ci mafia e acolo, în interior.

„Știind ce probleme am cu DNA-ul, dl. Dragne nu vrea să mă primească în Baroul București”

​- Cum s-a schimbat viața dvs. din momentul 2015?

Dacă îmi făcea dosar Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, să zicem, nu era așa problemă. Dar când vorbim de DNA se sperie toată lumea. Prietenilor le este frică și rup legătura complet cu persoana care este supusă unei astfel de proceduri. Bineînțeles că ești lăsat fără salariu. Dacă ești afacerist și ai conturi nu e o problemă, dar trăind din salariu ajungi fără mijloace de subzistenţă. Toată lumea ți se pune în cap. Până și la secția de poliție mă chemau de două ori pe săptămână, de la ora 6 la control judiciar. De ce se făcea justiție mai bine cu mine acolo la ora 6 dimineața, decât la 8 sau la 9, n-am înțeles. Practic, devii o țintă a tuturor, nu mai ești băgat în seamă, nu ți se mai deschide nicio ușă, toți te blamează. Eu am învățat în pușcărie, am dat examen pentru Barou, am intrat. Și bineînțeles că Baroul știind ce probleme am cu DNA-ul, nu vrea să mă primească de doi ani de zile.

– Dacă nu vă primesc în Barou, din ce trăiți?

Din nimic trăiesc. Ei te distrug la nivel personal, te lasă efectiv fiul ploii. Dacă nu ai furat în țara asta, dacă nu ai pus bani deoparte și nu ți-ai ascuns banii prin cu știu ce insule, ești un mare prost. Practic, tu te-ai dus la serviciu și ți-ai făcut treaba, ai trăit din salariu ca un dobitoc și ai aceeași soartă, ba poate chiar mai grea, decât cel care a furat.

– Și ce aveți de gând să faceți?

Mă judec. Am chemat în judecată Baroul și am câștigat în primă instanță. Baroul nu se lasă nici el, și are motive domnul Dragne să refuze primirea pentru că se află în aceeași situație cu domnul Șova.

– La ce vă referiți? Exlicați, vă rog.

Dan Șova e acuzat că a avut un contract cu o societate de stat, dar cei de la firma respectivă avea angajați proprii consilieri juridici, deci au comis abuz în serviciu, iar Șova, pentru că știa că societatea nu are voie să aibă alte contracte, a comis complicitate la abuz în serviciu. Cine se mai află în această situație? Domnul Dragne, decanul Baroului București. Același raport al ANAF arată că dl. Dragne, dl. Șova și încă un avocat au făcut astfel de contracte cu societăți de stat care aveau angajați consilieri juridici, și deci nu aveau voie să le acorde asistență juridică. Deci e abuz în serviciu. Dl. Șova e trimis în judecată pe o faptă scoasă dintr-un raport ANAF, o faptă la fel cu cea a domnului Dragne. Păi sigur că decanul Baroului București e foarte reticent să mă primească în Barou, eu fiind o infractoare, în viziunea DNA, și domnia sa nu dorește să atragă atenția DNA-ului. Aberația este că ei susțin că eu realizez venituri salariale, de-asta sunt incompatibilă să exercit această profesie liberală.

– Cum realizați venituri salariale? De unde?

– Păi cică dacă voi fi achitată voi primi drepturile salariale retroactiv. Bun, și dacă voi fi condamnat ce voi primi? De ce sunt incompatibilă? E simplu: nu vor să-mi dea drept de liberă practică pentru că dl. Dragne e în aceeași situație cu dl. Șova, doar că Dan Șova e inculpat, iar dl. Dragne este decanul Baroului București care mă refuză pe mine și nu mă lasă să intru în Barou. Și da, ești terminat. Dacă vine DIICOT-ul sau Parchetul General e ca și cum n-ar fi, dar când vine DNA-ul, pentru că se știe că e capabil de orice, se taie absolut orice. Ești un cetățean practic fără drepturi.

– Dar până se lămurește situația juridică pot trece ani, ce face omul în situația asta?

– Viziunea lor este că oamenii cu care au ei ceva n-au decât să se ducă să-și pună ștreangul de gât, ba chiar le convine, că nu se mai luptă cu ei prin instanță. N-ați văzut câtă lume s-a sinucis pe așa ceva, știind că ăsta este Sistemul și că șansele lor de a-și dovedi nevinovăția sunt foarte mici. În afară de libertatea de exprimare eu nu mai consider că am vreun drept – oriunde te duci, la orice autoritate, orice ceri nu-ți revine niciun fel de drept. Când aud de DNA îl iau pe NU în brațe. Cei corupți în realitate și care au rezerve de bani cred că trăiesc din ce au acumulat, dar funcționarii, victimele reale ale sistemului, rămân fără venituri. Te mai împrumuți o perioadă, dar procesele durează mult.