INEDIT: Consumatorii de heroină i-au bătut măr pe poliţişti

Într-un meci de fotbal inedit, organizat cu prilejul Zilei luptei împotriva drogurilor, dependenţii de stupefiante i-au învins pe oamenii legii cu 14-1.

Scor 14-1. Aşa s-a încheiatmeciul în care dependenţii de droguri de la centrul de recuperare „Teen Challenge”, din localitatea ilfoveană Grădiştea, şi-au „zdrobit” adversarii (ofiţeri antidrog, poliţişti şi psihologi ai Agenţiei Naţionale Antidrog). Inedita partidă de fotbal a fost organizată cu ocazia Zilei internaţionale de luptă împotriva consumului şi traficului de droguri - zi sărbătorită, astăzi, de toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În partida disputată, timp de o oră, sub sloganul „Îţi controlează drogurile viaţa?”, poliţiştii şi psihologii nu au avut nici măcar ocazia „să-şi salveze onoarea” pe teren, întrucât singurul gol pentru ei a fost, de fapt, un autogol al celor de la „Teen Challenge”.

„Noi am jucat fotbal nu pentru scor, ci, în primul rând, pentru a schimba mentalităţi şi pentru a distruge barierele dintre «răi» şi «buni», de care şi noi, şi consumatorii de droguri, ne lovim, zilnic, pe stradă”, s-au scuzat la finalul meciului ofiţerii antidrog.

Greșeala frecventă, care poate distruge orice mâncare. Există trucuri care pot salva gospodinele de coșmar

Plajă la câțiva kilometri de București. Locul uitat de toată lumea de la căderea comunismului

Obiectivul nu a fost însă atins pe deplin, iar barierele nu au fost cu totul distruse. Motivul: deşi desfăşurat la iniţiativa poliţiei, meciul de fotbal „a urnit” pe teren mai puţini poliţişti şi mai mulţi voluntari ai ANA. „Onoarea” oamenilor legii a fost salvată de şeful Biroului de presă al poliţiei, Liviu Mălureanu, care a păzit - e drept, fără succes -, poarta de golurile adversarilor.

Bebe, consumator la 13 ani

Aşa cum îi spune şi numele, centrul de recuperare „Teen Challenge” este „casa rezidenţială” a 17 tineri, foşti consumatori de heroină, care acum se luptă cu dependenţa de droguri.

Alexandru, pe care toţi îl strigă „Bebe”, are 24 de ani şi a jucat pe postul de fundaş al echipei. Deşi activ pe teren, când e luat la întrebări devine timid. A început să-şi injecteze heroină la 13 ani, „din cauza anturajului din Ferentari”, cartierul bucureştean în care s-a născut. Când situaţia sa a devenit gravă, a fost internat la Spitalul „Alexandru Obregia”, de unde, ulterior a fost luat şi convins de cei de la „Teen Challenge” să intre în programul de recuperare.

Nu i-a fost uşor, pentru că după nouă luni de tratament a clacat şi s-a întors la mediul toxic din care venise. Acum, se împlinesc trei săptămâni de când a revenit la centru şi are încredere că „o să fie bine de data asta”. „Înainte, zilnic aveam probleme cu poliţia, nu-i aveam la inimă. Nu ştiu dacă un meci de fotbal îmi schimbă mentalitatea faţă de poliţişti, dar trebuie să le re cunoaştem autoritatea”, spune Bebe.

Tratament de 1.000 de euro

Tânărul speră ca, după absolvirea programului de recuperare, să calce pe urmele unor foşti dependenţi de droguri care au rămas în centru şi, acum, duc mai departe ce au învăţat de-a lungul unui an de tratament.

Ca şi Bebe, „studenţii Teen Challenge” sunt „racolaţi” , săptămânal, de echipele organizaţiei, din centrele de dezintoxicare din spitale sau de pe străzi.

Potrivit directorului executiv al organizaţiei, Cătălin Baciu, la centru tratamentul este oferit gratuit consumatorilor. „Fondurile centrului provin din donaţii şi din sponsorizări, întrucât lunar, costurile tratamentului pentru un pacient pot ajunge şi la 1.000 de euro”, a explicat acesta.

Puternic centrat pe valorile bisericeşti, centrul de recuperare „Teen Challenge” „se înhamă” la programe destinate foştilor consumatori de heroină, care durează un an. Principii de viaţă, învăţături biblice, cursuri de leadership sunt doar câteva dintre „chestiile interesante” cu care cei 17 tineri îşi ocupă toată ziua. „Pe lângă aceste cursuri, le mai predăm şi noţiuni de bază de cultură generală, cum ar fi istoria sau geografia”, spune Dănuţ Căpătan, consilier la centru.

Centre de acest tip sunt însă prea puţine în ţară, raportat la numărul „impresionant” de consumatori de droguri de risc: unul la Sibiu, unul la Câmpina şi altul la Târgu-Mureş. „Din păcate, şi capacitatea clinicilor este destul de redusă, de doar 20-30 de locuri fiecare”, a precizat Baciu.

ALTERNATIVĂ

Centrele de recuperare, prea puţine

Clinica „Teen Challenge” oferă tratamente de recuperare, după ce consumatorul a terminat o cură drastică de dezintoxicare, de două sau trei săptămâni, fără a apela la metadonă. Clinica a fost gândită după modelul centrului de recuperare din localitatea prahoveană Brebu - în apropiere de Câmpina.

Clinica „Brebu” este considerată însă mai mult o comunitate terapeutică de lux, în care sunt cazate persoanele care au nevoie de consiliere. Aici, pe lângă terapie, foştii consumatori de droguri lucrează în ateliere de tâmplarie, sculptură şi prelucrare a lânii. La clinica prahoveană, consumatorii trebuie să suporte din propriul buzunar cheltuielile pentru tratament, care pot ajunge până la 1.000 de euro pe lună.

CONSECINŢELE REORGANIZĂRII

Proiectele Agenţiei Antidrog, abandonate

Agenţia Naţională Antidrog (ANA) ar putea pierde fonduri totalizând 13,7 milioane de euro, deoarece, după restructurarea care „a aruncat-o” în ograda Poliţiei Române, multe organizaţii au renunţat sau sunt pe cale să renunţe la proiectele de finanţare a instituţiei, invocând lipsa de iniţiativă a şefilor poliţiei. Aşa se arată într-un raport întocmit de angajaţii agenţiei, care a ajuns de curând pe masa senatorilor.

Unul dintre cele mai importante proiecte - pentru realizarea căruia angajaţii ANA cer acum sprijinul parlamentarilor - este cel referitor la înfiinţarea unei reţele de centre de incluziune pentru reintegrarea pe piaţa muncii a consumatorilor de alcool şi droguri. Finanţarea primită: peste opt milioane de euro. Surprinzător, deşi a primit avizul finanţatorului, proiectul stă încă pe masa şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române, în aşteptarea unei semnături de confirmare.

Pe de altă parte, în acelaşi raport, angajaţii ANA atrag atenţia şi asupra deteriorării relaţiilor cu statele europene, antrenate în lupta antidrog prin Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate, cu sediul la Viena. Motivul: semnarea memorandumului care asigura parteneriatul între România şi Oficiu a fost abandonată.

Soluţia: „la loc comanda” la Interne

Soluţia pentru ca toate aceste probleme să-şi găsească o rezolvare este, în opinia angajaţilor ANA, una extrem de simplă, cel puţin pe hârtie: reînfiinţarea agenţiei, ca structură instituţională independentă, în cadrul Ministerului Internelor. Fapt ce implică revenirea asupra deciziei politice statuată prin controversata ordonanţă de guvern privind reorganizarea instituţiei.

„Dacă timp de şase ani ANA a reuşit să atragă fonduri europene, să ducă la capăt campanii de prevenire şi să ofere servicii de asistenţă consumatorilor, prin oameni formaţi profesional, poliţia şi Ministerul Sănătăţii (MS) vor avea mari probleme la aceste două mari capitole. Poliţia nu are experienţă şi nu este pregătită să facă programe de prevenire a consumului de droguri, ea având, în prezent, doar rolul de a preveni «deţinerea de droguri», iar MS e un organ puternic birocratizat şi incoerent în privinţa programelor de sănătate des tinate consumatorilor de stu pefiante”, susţin angajaţii ANA.

STUDIU ONU

România, ţară de tranzit pentru heroină?

Chiar dacă se numără printre ţările în care consumul de heroină e „în floare”, România este văzută, în ultimul raport al Biroului Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor, doar ca un stat de tranzit pentru acest tip de stupefiante.

„Surprinzător este faptul că, deşi specialiştii au luat în calcul un studiu din 2004 - care arăta că, numai în Capitală, 1% din populaţie (în mare parte tineri cu vârste sub 30 de ani) îşi injectează acest tip de drog - în raport se precizează: «Consumul de droguri este scăzut în rândul tinerilor din România, considerată ţară de tranzit pentru heroină, pe ruta Afganistan (cel mai mare producător de opium) - Turcia (unde opiumul este transformat în heroină) - Europa de Vest».

Poate că nivelul de consum este mai mic faţă de alte ţări ale lumii, însă, raportat la numărul total de locuitori, numărul dependenţilor de heroină este mare. În plus, datele din 2004 nu mai sunt relevante pentru 2009, când, după aprecierile noastre numărul consumatorilor a crescut. E drept că nici studiile realizate de Agenţia Na ţională Antidrog pentru 2007 nu au fost foarte convingătoare pentru a fi luate în calcul de experţii ONU”, consideră spe cialişti români care oferă asistenţă dependenţilor în centrele antidrog din Capitală.

Concret, potrivit raportului dat publicităţii ieri, la Viena, între 0,11% şi 0,21% din populaţia României cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani consumă opiacee, 0,9 % optează pentru canabis, 0,1% pentru cocaină, în timp ce 0,1% preferă amfetaminele, iar alţi 0,1% consumă ecstasy. În acelaşi timp, în lume există între 20 şi 24 de milioane de consumatori de droguri, adică mai puţin de 1% din populaţia mondială.

Experţii ONU avertizează însă că, în timp ce producţia şi consumul de heroină, cocaină şi canabis sunt în scădere la nivel mondial, drogurile sintetice - multe dintre ele extrem de periculoase - inclusiv ecstasy, „proliferează” în ţările aflate în curs de dezvoltare. (Dan Stancu)

RAPORT. Zeci de mii de tineri români continuă să îşi injecteze heroină Foto: Reuters

PERCEPŢIE

Europenii ignoră legea

Legile împotriva criminalităţii nu-i împiedică pe europeni să folosească droguri. Acesta este rezultatul celui mai recent studiu al Hungarian Civil Liberties Union, efectuat la nivelul a şase ţări europene, în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009.

Astfel, potrivit statisticilor, adulţii din Bulgaria, Cehia, Danemarca, Olanda, Polonia şi Suedia cred că nu sunt influenţaţi de legile cu privire la consumul de droguri, dar nu exclud varianta ca locuitorii altor ţări să se teamă, totuşi, de „litera legii”. Ei au însă opinii diferite în privinţa legalizării consumului de canabis.

Astfel, în Suedia, Bulgaria şi Polonia majoritatea respondenţilor sunt împotriva canabisului, în timp ce, mare parte dintre respondenţii din Olanda, Danemarca şi Cehia pledează pentru legalizarea acestui drog pe întreg contitentul, olandezii şi danezii chiar în proporţie de 76%.

Pe de altă parte, nu mai puţin de 20% dintre respondenţi cred că poliţia este cea care trebuie să se ocupe de consumatorii de droguri, în timp ce restul sunt de părere că familia sau centrele specializate sunt cele mai indicate să facă asta. (Dan Stancu)