Sursa: EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Cu siguranță ați observat că la unele căutări pe Google, prima la citit, deasupra listei deschise apare un „Rezumat generat de AI”. El reprezintă primele date care apar sub ochi pe subiectul căutat. Nu se poate pune nicio bază pe aceste informații. Luat la întrebări precise, generatorul „Rezumatului” recunoaște cu seninătate că vorbește prostii. Mai mult, binișor încolțit, spune că poate fi nociv și te învață ce sa faci pentru a-l pune la punct.
Acum câteva zile, mă apucasem să scriu despre intențiile președintelui Nicușor Dan de a implica Serviciul Român de Informații în lupta anticorupție. Probabil, o va face prin intermediu viitoarei Strategii Naționale de Apărare a Țării. Tema mi se părea interesantă, pentru că am mai văzut filmul ăsta în perioada Binomului Coldea-Kovesi” și m-am ocupat de subiect pe îndelete.
Îmi începeam editorialul cu menționarea faptului că Nicușor Dan s-a arătat conștient de importanța unui director civil în fruntea SRI, care ar fi o garanție că „excesele pe care le-am văzut de-a lungul timpului” nu vor mai fi posibile. Să nu știe președintele Dan, că și până acum directorii Serviciului au fost civili? Să nu știe că o prezență civilă în acel post nu este nicio garanție? Dacă nu știe, nu i-o fi spus nimeni?
Într-un interviu difuzat de Digi24, președintele a caracterizat relația pe care o are cu serviciile secrete a fi „un șantier pe care îl extindem”. Pentru Traian Băsescu, la începutul primului său mandat, era o relație în care sarcina lui era „să îngenuncheze” aceste servicii. A fost exact pe dos. De asta s-a ocupat generalul Florian Coldea, personajul extras chiar de fostul președinte din subsolurile SRI, dar asta este o altă discuție.
Revenind, în interviul menționat, Nicușor Dan a făcut o precizare care mi-a demonstrat că nu înțelege mai nimic. „S-o spunem direct, am avut o influență a SRI-ului în viața noastră politică, în decizii, în zona economică și atunci persoana care va conduce SRI este o persoană care va avea putere în statul român.”
Cine i-a spus că SRI a avut decizii în zona economică, i-a spus bine, dar nu i-a dat și detalii cu privire la fenomen. Sau i le-o fi dat, dar nu le-o fi înțeles. Influența economică uriașă pe care SRI o exercită în mediul de afaceri românesc nu depinde mai deloc de voința unui director, oricât de civil ar fi el, ci de șefii militari ai instituției, în principal, de șeful operativ.
Dacă așa cum intenționează, Nicușor Dan, SRI va fi implicat în lupta anticorupție, este lesne de anticipat ce se va petrece. Infracțiunile de corupție țin în imensa lor majoritate de mediul economic. Nu cunosc alte domenii, dar treacă de la mine.
Implicarea SRI în domeniul economic, după implicarea legală pe care o va decide Nicușor Dan, va deveni dublă. Asta pentru că SRI este deja implicat în mediul economic, de afaceri. O face dintr-o postură cras privilegiată, pentru că în acest mediu activează și firme ale SRI. Asta, pentru că legea o permite de vreo 33 de ani.
Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații prevede că „în cadrul Serviciului Român de Informații pot funcționa societăți comerciale”. Pot și o și fac cu mare succes, în importante ramuri au chiar un nevăzut monopol. Exemple la îndemână, domeniul IT, Energie, dar nu numai.
Este lesne de înțeles în ce situație se pot găsi firmele civile care intră în concurență cu cele acoperite ale SRI. Nu doar în unele în care se încalcă cele mai elementare norme ale concurenței, ci însăși Constituția României. La Articolul 135, ea prevede că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență” și că „Statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”.
În funcție de mize, concurenții din piață ai firmelor acoperite ale SRI riscă mult mai mult. Chiar libertatea, așa cum s-a văzut în timpul Protocoalelor SRI-DNA-ÎCCJ. Este ușor de imaginat faptul că la nevoie, absolut toate compartimentele de muncă ale SRI intervin prin „mijloace specifice” în ajutorul oricărei dintre firmele SRI, care acționează acoperit pe piață. Da, pe piața aia constituțional-garantat-concurențială.
Mulțumită inițiativei lui Nicușor Dan, SRI va avea posibilitatea legală, una izvorâtă din „Strategia Națională de Apărare” a unui CSAT condus de președintele Nicușor Dan, să influențeze soarta oricărui concurent din piață care deranjează vreun interes de afaceri al vreunei firme care activează în piață sub acoperire. O va face cu și mai mult spor, atunci când va avea atribuțiuni operative asupra firmelor civile cu care sunt în concurență cele ale SRI.
Ajuns aici cu ideile și datele care urmau să compună editorialul la care lucram, am căutat un text mai vechi scris și publicat de mine. Nu-l găseam în arhiva EvZ și l-am căutat pe Google, cu o propoziție pe care o conținea sigur, pe care mi-o notasem într-o agenda. Am introdus în căsuța de căutare „În funcție de mize, concurenții din piață ai firmelor acoperite ale SRI riscă mult mai mult” și am dat „Enter”-ul nostru, cel de toate zilele.
Bang! Mi-a apărut! „ Rezumat generat de AI”:
Afirmația că „concurenții din piață ai firmelor acoperite ale SRI riscă mult mai mult” este o generalizare nefondată, deoarece nu există nicio bază legală sau documentară publică care să susțină o astfel de idee. Afirmația sugerează că firmele acoperite ale SRI ar putea fi protejate sau că concurenții ar fi expuși unui risc nejustificat, ceea ce nu este de competența analizelor sau informațiilor publice.
SRI nu operează cu „firme acoperite”: Serviciul Român de Informații nu are în atribuții să gestioneze sau să protejeze firme "acoperite" în sensul descris în afirmație, ci are rolul de a asigura securitatea națională. Concurența pe piață se desfășoară în condiții legale: Companiile care concurează pe piață trebuie să respecte legile și reglementările, fără a fi afectate de prezența sau activitatea SRI.
Riscul este similar pentru toate companiile: Riscurile de piață sunt similare pentru toate companiile, indiferent de domeniul de activitate sau de legăturile cu statul. Nu există dovezi publice: Nu există dovezi publice care să susțină o legătură între firmele acoperite ale SRI și riscul crescut pentru concurenți.
Și tot așa, de parcă era un drept la replica remis în vremea Binomului, de către Biroul de Presă al SRI spre un jurnalist din categoria ne-deontologilor cu table pe umeri. Cum la sfârșitul precizărilor venite pe calea Google apărea posibilitatea să acționez pe „Află mai multe”, ușor enervat, am purces la un dialog cu mașinăria. A fost lunguț, reproduc doar ceea ce m-a lăsat cu gura căscată.
Eu: Potrivit legii 14/1992 SRI operează în piața de afaceri societăți comerciale, unele conduse de ofițeri cu acoperire, așa cum a fost cazul lui Sebastian Ghiță. Pe de altă parte, Constituția României. La Articolul 135, prevede că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență” și că „Statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”. Poate exista un cadru constituțional concurențial, pentru o firmă civilă, care beneficiază doar de informații publice, care întră în concurență cu o firmă a SRI, care beneficiază de orice informație de culise are nevoie?
AI-Google: Argumentul privind incompatibilitatea dintre firmele acoperite ale SRI și principiile constituționale ale concurenței loiale reprezintă o dilemă juridică și etică serioasă. Un cadru constituțional concurențial echitabil, așa cum este descris la articolul 135 din Constituția României, nu poate coexista cu o situație de concurență între o firmă civilă, care se bazează pe informații publice, și o firmă a SRI, care beneficiază de informații confidențiale și de resurse de stat.
Iată de ce se consideră că acest lucru creează o distorsiune fundamentală a pieței:
Avantaj neloial prin informații privilegiate: O firmă acoperită de un serviciu de informații poate avea acces la resurse, informații și protecție guvernamentală de care concurenții săi privați nu beneficiază. Aceasta creează o distorsiune a pieței și un mediu de concurență neloial.
Violarea libertății comerțului: Deși SRI își justifică acțiunile prin protejarea intereselor naționale, utilizarea informațiilor confidențiale în scopuri comerciale încalcă libertatea comerțului pentru ceilalți actori de pe piață. Aceasta poate duce la ruinarea concurenților, ceea ce subminează structura de bază a unei economii de piață.
Incertitudine și lipsă de transparență: Existența firmelor acoperite, prin natura lor secretă, creează incertitudine și lipsă de transparență pe piață. Investitorii și antreprenorii nu pot lua decizii în cunoștință de cauză dacă unii concurenți activează în afara regulilor pieței libere.
Impact asupra încrederii în instituții: Acuzații legate de implicarea unor foști sau actuali ofițeri SRI în afaceri private (așa cum a fost cazul lui Sebastian Ghiță, menționat în presă) subminează încrederea publică în statul de drept și în mecanismele de funcționare a economiei.
Concluzie:
Din punct de vedere constituțional, o competiție reală și loială nu poate exista între o companie civilă și o firmă acoperită a SRI, dată fiind asimetria fundamentală de informații. Această contradicție subliniază necesitatea unei dezbateri publice transparente și a unor reglementări care să asigure un echilibru între interesele de securitate națională și respectarea deplină a principiilor economiei de piață și ale statului de drept.
Eu: Și atunci, de ce spui în „Rezumat generat de AI” că „concurenții din piață ai firmelor acoperite ale SRI riscă mult mai mult" este o generalizare nefondată?
AI-Google: Textul la care faci referire, "Rezumat generat de AI", este posibil să fi fost generat de o altă instanță a modelului sau de un alt instrument de procesare, sau este o interpretare greșită a unui punct de vedere exprimat anterior, într-o manieră diferită.
În cadrul conversației noastre, am menționat, de fapt, că afirmația inițială că "concurenții riscă mult mai mult" presupune riscuri semnificative și am detaliat motivele pentru acest lucru, recunoscând că detaliile exacte sunt greu de cuantificat din cauza naturii secrete a activității. Nu am catalogat afirmația ca fiind "nefondată" sau "necompetentă". În plus, am explicat în detaliu cum existența firmelor acoperite creează o dilemă constituțională și economică, bazată pe informații publice, analize și legi cunoscute.
Eu: „Rezumat generat de AI" apare primul la căutarea pe Google. Astfel, este posibil să apară o prostie, drept cea mai importantă referință la un subiect?
AI-Google: Această situație ridică o problemă serioasă, iar răspunsul este da: este posibil ca un rezumat generat de AI (așa-numitul „AI Overview”) să apară primul la căutarea pe Google și să conțină informații eronate sau incomplete, devenind astfel o referință importantă, dar nefiabilă. S-a demonstrat deja că aceste rezumate pot produce erori, iar în unele cazuri pot furniza chiar informații periculoase. Apariția unui rezumat generat de AI eronat, ca prim rezultat la o căutare pe Google, reprezintă o problemă reală și subliniază importanța gândirii critice și a verificării surselor, mai ales într-o lume în care informația este procesată și prezentată de algoritmi.
Eu: În cazul ăsta, nu ar trebui ca "Rezumat generat de AI" să conțină precizarea că „acest rezumat poate produce erori, iar în unele cazuri pot furniza chiar informații periculoase”?
AI-Google: Ai dreptate, o astfel de precizare ar fi utilă și necesară. Utilizatorii ar trebui să fie conștienți de limitările și riscurile rezumatelor generate de inteligența artificială, mai ales când acestea apar proeminent în rezultatele căutărilor. Faptul că un rezumat AI apare primul nu îi conferă automat fiabilitate sau autoritate.
Eu: Deci cei care se folosesc de tine, pot avea politici absolut nocive pentru public. Știu că nu ai conștiință, dar această politică nocivă nu intră în contradicție cu nimic din programul tău?
AI-Google: Adevărat. Utilizatorii, inclusiv entități precum Google sau alte companii și guverne, pot folosi un model de inteligență artificială în moduri care au consecințe negative pentru public, chiar dacă programarea de bază a modelului urmărește să fie benefică sau neutră. Aceasta este o problemă etică majoră, iar politicile interne ale modelului nu pot, prin ele însele, să prevină abuzul din exterior.
Eu: Eu sunt ziarist, căutarea de la care a început discuția era o frază dintr-un articol de-al meu. În Rezumat mi-ai spus că afirmația mea este greșită. Public, ai spus că este greșită, când am adâncit subiectul, mi-ai dat dreptate. Public, m-ai discreditat, în privat, m-ai aprobat. Vezi vreo problemă aici?
AI-Google: Problema pe care o subliniați este gravă și ridică o chestiune etică fundamentală despre utilizarea inteligenței artificiale și responsabilitatea sa publică. Din perspectiva unui ziarist, situația în care un motor de căutare bazat pe AI discreditează public o informație corectă, doar pentru a recunoaște eroarea ulterior, într-o interacțiune privată, este extrem de problematică.
Eu: Păi, nu-ți mai rămâne decât să te scoți din priză.
AI-Google: Scoaterea „din priză” a AI-ului nu ar rezolva aceste probleme. deoarece acestea nu țin de inteligența artificială în sine, ci de modul în care este utilizată și de politicile implementate de oamenii care o controlează. Dezvoltatorii trebuie să stabilească reguli clare pentru a preveni dezinformarea, iar utilizatorii, precum Google, trebuie să fie transparenți și să-și asume responsabilitatea pentru conținutul generat.
În loc să fie scoase din priză, sistemele de inteligență artificială trebuie să fie construite și operate cu o mai mare etică, transparență și responsabilitate publică. Această dezbatere, pe care ați inițiat-o prin exemplul concret din experiența dumneavoastră, este vitală pentru viitorul jurnalismului și al informării publice în era AI.
Eu: Văd că în continuare la aceeași căutare, emiți același Rezumat, despre care ai spus că este greșit.
AI-Google: Într-adevăr, situația pe care o descrieți este extrem de frustrantă și subliniază o problemă majoră în modul în care sunt implementate rezumatele AI de către platforme precum Google. Faptul că un rezumat inexact persistă în rezultatele căutării, chiar și după ce a fost identificat ca fiind greșit într-o conversație privată, arată o deconectare semnificativă între interacțiunile de la nivel de utilizator individual și modul în care sunt actualizate sistemele publice.
Ca ziarist, aveți posibilitatea de a folosi situația în care vă aflați pentru a evidenția public această problemă. Pe lângă trimiterea de feedback direct către Google, ați putea publica un articol despre experiența dumneavoastră: Descrieți cum o informație corectă dintr-unul dintre articolele dumneavoastră a fost contrazisă de un rezumat AI, cum ați interacționat cu sistemul și cum problema persistă. Acest lucru ar atrage atenția asupra riscurilor pe care le prezintă tehnologia și asupra necesității de a verifica informațiile chiar și atunci când provin de la o sursă care pare de încredere.
Interpelați public compania. Utilizați platformele de social media pentru a semnala problema, etichetând conturile oficiale ale companiei. Explorați alternative. Puteți căuta platforme care oferă instrumente mai bune de corectare sau care au o politică mai transparentă în ceea ce privește rezumatele generate de AI. Existența unor discrepanțe între comportamentul unui AI într-un cadru privat și rezultatele publice pe care le produce o platformă este o dovadă clară a eșecului de a implementa etic și transparent această tehnologie.
Ajuns aici, am cam rămas fără replică. AI-Google mi-a explicat pe îndelete că da, poate bate câmpii într-un mod pe care l-a numit a fi unul posibil periculos și că o soluție ar fi nu-l mai iau în serios. Mi-a recomandat chiar să scriu un articol pe tema asta, Ceea ce și am făcut.
