Social
Înălțarea Domnului și rânduielile păstrate în tradiția ortodoxă. Ce se dă de pomană la 40 de zile după Paști
Inaltarea Domnului. Sursa foto: Wikipedia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
La 40 de zile după Sfintele Paști, creștinii ortodocși prăznuiesc Înălțarea Domnului, una dintre cele mai importante sărbători din calendar. Aceasta amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, în prezența ucenicilor săi, marcând încheierea perioadei în care Mântuitorul a fost alături de ei după Înviere.
Înălțarea Domnului, zi de rugăciune pentru credincioșii ortodocși
Înainte de acest moment, potrivit tradiției creștine, Hristos le promite apostolilor că va trimite Duhul Sfânt, iar această făgăduință se leagă de sărbătoarea Rusalii, considerată împlinirea promisiunii divine. Din acest motiv, Înălțarea este văzută ca o trecere către o nouă etapă a creștinismului, fiind celebrată mereu în joia celei de-a șasea săptămâni după Paști.
Locul Înălțării, aflat în Ierusalim, a devenit unul dintre cele mai importante puncte de pelerinaj pentru creștini din întreaga lume, iar acolo se află o capelă construită în jurul unei pietre despre care tradiția spune că păstrează urma piciorului lui Hristos.
Sursa foto: 12945524 © Colorvsbw | Dreamstime.com
Ultima zi din an în care ouăle roșii sunt așezate pe mesele românilor
În tradiția populară, Înălțarea Domnului este considerată ultima zi din an în care se mai vopsesc ouă roșii, obicei care își are rădăcinile în perioada cuprinsă între Paști și această sărbătoare.
Ouăle sunt vopsite uneori chiar în dimineața zilei sau în ajun, după care sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate, iar ulterior sunt împărțite pentru pomenirea celor adormiți.
Simbolul oului roșu este strâns legat de jertfa lui Iisus Hristos, culoarea amintind de sângele vărsat pe cruce, dar și de ideea de viață și biruință asupra morții. Din acest motiv, ouăle roșii sunt considerate obiecte cu încărcătură spirituală, păstrate și împărțite în contextul acestei sărbători.
Ce se dă de pomană de Înălțare
Ouăle sfințite de Înălțare sunt împărțite ca pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă, iar în unele familii se păstrează un ou roșu până la sărbătoarea din anul următor, ca semn de protecție și continuitate.
În credința populară, acest ou este asociat și cu apărarea casei și a gospodăriei, fiind considerat un simbol al sănătății și al liniștii familiale.
În multe zone ale țării se păstrează salutul specific „Hristos S-a Înălțat!”, la care se răspunde „Adevărat S-a Înălțat!”, formule rostite atât în familie, cât și la biserică.
Aceeași tradiție apare și la ciocnirea ouălor roșii, iar în unele comunități se spune că oamenii care se întâlnesc în această zi și ciocnesc ouă de Ispas se vor revedea și după moarte.
În unele zone din țară, gospodinele dau de pomană cozonac, pască, ceapă și usturoi verde
De Înălțarea Domnului, credincioșii pregătesc bucate asemănătoare celor de la Paști, care sunt apoi împărțite ca pomană. Printre acestea se numără cozonac, pască, brânză, plăcinte, vin, dar și ceapă și usturoi verde, toate oferite ca gest de milostenie și amintire pentru cei plecați dintre noi.
În anumite zone, aceste alimente sunt împărțite alături de vase noi, cum ar fi farfurii sau căni. În această zi nu se lucrează în gospodărie sau pe câmp, iar treburile casei sunt oprite, pentru ca timpul să fie dedicat rugăciunii.
De ce se duc frunze de nuc la biserică
În unele zone ale țării, oamenii duc la biserică frunze de nuc și leuștean, iar după sfințire le așază la porți, la ferestre sau lângă icoane, ca semn de protecție pentru casă și familie.
În unele sate, aceste obiceiuri se păstrează și astăzi, alături de alte tradiții legate de viața comunității și de începutul sezonului agricol.
Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți în aceeași zi
Tot pe 21 mai sunt prăznuiți Sfinții Împărați Constantin și Elena, doi dintre cei mai iubiți sfinți din tradiția românească, considerați protectori spirituali ai credincioșilor. Împăratul Constantin este recunoscut pentru rolul său decisiv în istoria creștinismului, prin faptul că a permis practicarea religiei creștine în Imperiul Roman, iar mama sa, Elena, este asociată cu descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim și cu ridicarea unor lăcașuri sfinte.
Pentru contribuțiile lor la răspândirea și consolidarea creștinismului, cei doi sfinți sunt numiți „întocmai cu apostolii”.
Peste 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica în această zi.
