Înalta Curte judecă recursul în procesul cu Guvernul pentru plata salariilor restante ale magistraților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) reia joi judecarea recursului în procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Instanței supreme și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure plata sumelor restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Curtea de Apel a obligat Guvernul să plătească restanțele salariale

Prin hotărârea pronunțată pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a dispus ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților.

Instanța a stabilit că obligațiile trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz de întârziere, decizia prevede penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar procesul pe fond a fost soluționat la primul termen de judecătoarea Ramona Bușu, de la Curtea de Apel București.

Guvernul a contestat hotărârea și a sesizat Curtea Constituțională

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit premierului, Guvernul consideră că instanța și-ar fi depășit competențele prin obligarea Executivului să aloce fonduri prin rectificare bugetară.

Bolojan a susținut că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea fondurilor reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și Codului administrativ.

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Miza financiară a procesului este de 4,8 miliarde de lei

Potrivit declarațiilor premierului interimar, suma solicitată prin acțiunea Înaltei Curți se ridică la 4,8 miliarde de lei.

În proiectul bugetului de stat transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru bugetul Înaltei Curți în 2026, cu aproximativ 50% mai mult față de anul precedent.

Fondurile suplimentare urmau să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Cum au apărut restanțele salariale

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la hotărâri definitive pronunțate în alte cauze.

Majorarea produce efecte retroactive începând cu anul 2018.

Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.

Ce susține Înalta Curte în acțiunea depusă împotriva Guvernului

În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că neplata drepturilor salariale restante afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii rămase neexecutate de peste zece ani.

Totodată, instanța susține că neexecutarea acestor obligații încalcă principiul separației puterilor în stat și afectează autoritatea hotărârilor judecătorești.