Ilie Bolojan a dat argumente împotriva intereselor României în scandalul cu Legea Integrității

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Legea integrității a fost adoptată de Parlament pe 3 și 5 august 2026, apoi contestată de senatori USR, PNL și de Nicușor Dan. Pe 17 august, CCR a validat prevederile privind încetarea mandatelor. În 25–26 august au devenit publice solicitările PPE și Renew de condiționare a fondurilor europene, în contextul disputei privind soarta lui Dominic Fritz.

Legea a fost promulgată pe 28 august, iar pe 1 septembrie, de la Bruxelles, DG JUST a cerut clarificări privind aplicarea ei. Guvernul Bolojan a pregătit pentru DG JUST un răspuns despre legea integrității care de fapt întărea chiar argumentele celor ce cer condiționarea banilor europeni de modificarea acesteia.

Cu alte cuvinte, Ilie Bolojan încerca o manevră nemaivăzută: să ofere argumente celor care doreau să taie câteva sute de milioane din PNRR.

Ilie Bolojan și nota buclucașă

De ce DG JUST, adică Directoratul General Justiție și nu DG Regio, cel care se ocupă de analiza jaloanelor din PNRR? Pentru că cel care ocupa postul de comisar pe Justiție era din Grupul Renew. O precizare importantă în înțelegerea mașinațiunii. Dar să vedem ce spun documentele.

Verdictul comuniștilor: prea multă libertate strică. De ce credea propaganda ceaușiștă că au apărut filmele horror

Pensia anticipată și un drept care poate fi suspendat. Situațiile prevăzute de lege

Nota consultată de EVZ, însoțită de adresa semnată de șeful Cancelariei fostului premier, Mihai Jurca și Dan Reșitnec reia obiecțiile formulate anterior de Executiv și confirmă un punct sensibil al legii: încetarea unor mandate fără o nouă evaluare a gravității fiecărui caz.

Într-o dispută în care plata fondurilor PNRR fusese pusă în discuție public de lideri politici europeni, această construcție a răspunsului are o consecință posibilă: contestatarii legii vor invoca inclusiv argumentele Guvernului român. O apărare care își expune atât de clar propriile rezerve le poate ușura sarcina. Iar România să piardă câteva sute de milioane de euro.

Sursa foto: Facebook

De la scrisorile pentru Fritz la întrebările DG JUST

Presiunea politică asupra finanțării României eera uriașă. La 25 august 2026, o scrisoare a liderilor PPE și Renew, Manfred Weber și Valérie Hayer, cerea Comisiei să avertizeze Bucureștiul asupra riscurilor privind pierderea unei tranșe de 770 de milioane de euro. Cei doi contestau prevederile din Legea Integrității despre care susțineau că îl vizează (doar) pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

O zi mai târziu, ALDE Party publica explicit solicitarea liberalilor de a reține fondurile până la rezolvarea obiecțiilor privind legea. În același material, Valérie Hayer cerea ca banii să nu fie eliberați cât timp legislația contestată rămânea în vigoare.

Adresa DG JUST la care răspunde partea română este datată 1 septembrie 2026. Propunerea de răspuns este însoțită de o scrisoare cu înregistrări din 24 septembrie, destinată ambasadoarei Iulia Matei. Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, și Dan Reșitnec, secretarul general al Guvernului, îi cer să înainteze documentul către direcția Comisiei Europene.

Obiecțiile Guvernului Bolojan ajung să demonteze propria apărare

Nota anunță anexarea sesizării de neconstituționalitate formulate de președintele Nicușor Dan, a unui punct de vedere al Guvernului și a Deciziei CCR nr. 883/2026, inclusiv a opiniei separate. În plus, reproduce criticile anterioare ale Executivului la adresa articolului X din lege.

Articolul X alin. (1) privește, în condițiile prevăzute de lege, încetarea unor funcții sau mandate pe baza unor constatări definitive de incompatibilitate ori conflict de interese anterioare intrării sale în vigoare. Disputa este dacă noua consecință se aplică retroactiv sau privește doar exercitarea funcției în viitor.

Punctul de vedere guvernamental furnizat separat, care poartă semnătura lui Ilie-Gavril Bolojan, susține critica de retroactivitate a dispozițiilor tranzitorii. Același document apără noul regim general al sancțiunilor pentru faptele ulterioare intrării în vigoare a legii.

Politic, includerea acestor obiecții în răspunsul pentru Comisie ne arată că de fapt criticile au fost formulate chiar de Ilie Bolojan, care trebuie să susțină îndeplinirea reformei.

Opinia separată a judecătorilor CCR întregește dosarul criticilor

Opinia separată evocată în notă este semnată de trei judecători: Laura-Iuliana Scântei, Dacian-Cosmin Dragoș și Elena-Simina Tănăsescu. Aceștia contestă interpretarea majorității asupra dispozițiilor tranzitorii, considerând că noua reglementare adaugă o consecință mai severă unor fapte din trecut.

Prezentate împreună, sesizarea prezidențială, obiecțiile Guvernului și opinia separată arată că disputa nu s-a limitat la adversarii politici ai legii. Ea a traversat instituțiile statului român. Pentru cei care solicită condiționarea finanțării, această convergență a criticilor poate avea greutate.

Pachetul anunțat conține însă decizia integrală a CCR, cu motivarea majorității. Nota precizează expres: „Decizia Curții Constituționale nr. 883/2026 este general obligatorie și produce efecte juridice.” Așadar, opinia separată este prezentată în contextul unei soluții obligatorii care a validat dispozițiile contestate privind încetarea mandatelor.

Banii PNRR și explicația pe care Ilie Bolojan o datorează

Miza de 770 de milioane de euro a fost cuprinsă în jalonul 431 din PNRR. În comunicatul din 3 septembrie 2026, Executivul afirma că urmărește încasarea integrală a sumei și nega că ar fi cerut ori sugerat tăierea fondurilor.

Numa că felul în care este construit răspunsul Ilie Bolojan pentru DG JUST ridică o problemă majoră pentru integritatea pentru Guvernul PNL-USR. Executivul reia propriile obiecții față de prevederile tranzitorii și anunță anexarea sesizării lui Nicușor Dan, precum și a deciziei CCR, inclusiv a opiniei separate. Într-un dosar în care liderii Renew și PPE au cerut condiționarea finanțării, aceste argumente vor fi folosite chiar în sprijinul contestatarilor legii.

Aceștia pot invoca acum faptul că unele dintre criticile lor au fost formulate și de autoritățile române. Ilie Bolojan ajunge astfel să pună la dispoziția Comisiei argumente care pot vulnerabiliza poziția pe care afirmă că o apără.