ICCJ ar putea decide soarta restanțelor salariale ale magistraților, de 4,8 miliarde de lei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este așteptată să se pronunțe, după mai multe amânări, asupra recursului formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București care obligă Executivul să asigure banii necesari pentru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților.

ICCJ ar putea da soluția joi

Decizia este urmărită cu atenție și în contextul conflictului constituțional declanșat între Guvern și instanța supremă. Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea Executivului pe 23 septembrie, astfel că nu este exclus ca Înalta Curte să amâne din nou pronunțarea.

Litigiul a pornit de la o acțiune introdusă de ÎCCJ la Curtea de Apel București, înregistrată în martie 2026. Instanța a solicitat ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile pentru plata salariilor restante câștigate în instanță de judecători și de alte categorii de personal îndreptățite.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis solicitarea și a stabilit că sumele trebuie puse la dispoziție inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară. Executivul și Ministerul Finanțelor au primit un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a pune în aplicare decizia.

În cazul întârzierilor, hotărârea prevede penalități de 1% pentru fiecare zi, precum și o amendă calculată la 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

Miză financiară foarte mare

Miza financiară este una considerabilă. Potrivit lui Ilie Bolojan, fost premier, solicitările privind drepturile salariale și penalitățile aferente ar ajunge la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Guvernul a contestat însă soluția și susține că instanțele nu pot decide asupra modului în care sunt distribuite resursele bugetului general consolidat. În iulie, Executivul a sesizat CCR, invocând existența unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ.

Bolojan a argumentat atunci că stabilirea priorităților bugetare aparține puterilor executivă și legislativă, în timp ce instanțele trebuie să aplice legislația existentă.

ICCJ, reclamată de Guvern la CCR

Înalta Curte a respins public acuzațiile, considerând fără precedent situația în care o parte dintr-un litigiu califică înaintea soluționării cauzei conduita instanței drept neconstituțională.

Guvernul a solicitat și implicarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, printr-o întrebare preliminară, cerând suspendarea procedurii până la soluționarea acesteia.