Sursa foto: facebook
Din cuprinsul articolului
Analistul economic Iancu Guda a reacționat dur, printr-o postare pe rețelele de socializare, la inițiativa PSD de a introduce o taxă suplimentară pentru salariile ce depășesc 10.000 de lei.
Iancu Guda critică PSD de impozitare progresivă:
Acesta susține că o astfel de măsură nu ar aduce beneficii reale nici pentru buget, nici pentru societate. Guda explică faptul că România nu este pregătită pentru aplicarea unui impozit progresiv, întrucât nu îndeplinește două condiții esențiale: o acumulare solidă de capital și existența unei clase de mijloc robuste. Mai exact, România ar trebui să atingă un PIB per capita și un salariu mediu peste media Uniunii Europene în prezent fiind la doar 83% din media PIB-ului UE și la 60% din salariul mediu european.
O măsură inechitabilă într-un sistem nepregătit
Guda atrage atenția că impozitarea progresivă nu trebuie aplicată doar asupra salariilor individuale, ci asupra venitului global al unei gospodării.
În lipsa unei digitalizări reale a ANAF și a interconectării bazelor de date, măsura riscă să fie profund inechitabilă. El dă ca exemplu o familie în care ambii soți câștigă câte 9.000 de lei venituri care, cumulate, depășesc 10.000 de lei, dar care nu ar fi impozitate suplimentar, spre deosebire de o singură persoană cu 10.001 lei salariu și cheltuieli mari pentru familie, sănătate sau educație.
De asemenea, nu sunt luate în calcul veniturile din alte surse chirii, drepturi de autor, câștiguri de capital – care pot crește semnificativ venitul lunar, fără a fi vizate de suprataxare. În lipsa unui sistem complet, care să includă deductibilități pentru cheltuieli cu copiii, sănătatea sau pensiile private, aplicarea unui procent mai mare de impozit doar pe salariu este greșită.
Guda reamintește că în statele europene care aplică impozit progresiv, se ia în calcul venitul global și se aplică deduceri consistente, astfel încât baza impozabilă este ajustată, iar impozitul efectiv de multe ori este mai mic.
„Solidaritate” cu corupții?
Analistul critică și denumirea propusă pentru această măsură „taxa de solidaritate” , pe care o consideră nefericită și complet nepotrivită. El întreabă retoric: „Solidaritate pentru cine?” și oferă o listă lungă de exemple negative de la fostul baron de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins cu peste 1 milion de lei în portbagaj, la primarii din Crevedia sau Caracal, sau la managerii incompetenți plătiți cu zeci de mii de euro în companiile de stat care înregistrează pierderi și nu investesc pentru prevenirea riscurilor.
Guda se declară profund dezamăgit de direcția politică actuală și susține că politicienii nu înțeleg votul antisistem dat de populație. Deși România a evitat extremismul și izolaționismul economic, aplicarea unor măsuri fiscale greșite nu reprezintă o reformă reală a statului. În final, el subliniază că avem nevoie de o schimbare profundă, construită pe justiție socială, eficiență și responsabilitate, nu pe taxarea superficială a unor categorii de cetățeni.
