Ideea unui pretins „stângism” al Mântuitorului este veche de când au apărut ideologiile revoluționare, bucuroase să-și găsească aliați chiar și în Biblie.
„Mai lesne este pentru cămilă să treacă prin urechile acului decât pentru bogat să intre în împărăția lui Dumnezeu.” Aceste vorbe ale lui Iisus sunt în bună măsură „vinovate” de ștampila ideologică aplicată Mântuitorului. Ele sunt relatate de Luca și fac obiectul pericopei evanghelice căreia îi este dedicată această duminică, a 30-a după Rusalii. Un tânăr vine la Iisus și-L întreabă: „Învățătorule bun, ce să fac, ca să moștenesc viață veșnică”.-„Pentru ce Mă numești bun? Nimeni nu este bun decât numai singur Dumnezeu.”
Faptul că dialogul continuă, fără ca tânărul să-L recunoască în Iisus pe Dumnezeu, este cheia întregii scene. Iscoditorul dă asigurări că respectă cele 10 porunci ale Legii, ceea ce Iisus nu pare a considera suficient. „Încă una îți mai lipsește”, zice El, „vinde toate câte ai și le împarte săracilor și vei avea comoară în ceruri; apoi vino și urmează Mie”.
Auzind acestea, tânărul care avea mari avuții, pleacă întristat. Acum face Iisus comentariul despre bogați și mântuire. Că este vorba într-adevăr despre o cămilă, sau că, așa cum susțin unii exegeți, „Urechile acului” era o poartă scundă a Ierusalimului, pe sub care cămilele puteau trece doar în genunchi, sau că în textul grecesc nu era vorba de „kamelon” = cămilă, ci „kamilon” = odgon, funie groasă din păr de cămilă, ideea mântuirii dificile a bogaților rămâne.
Problema nu este averea în sine, ci atașamentul bolnav față de ea. „Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta”, spune Iisus în altă parte. Sus, în Ceruri, sau, jos, pe Pământ. Or, pus să aleagă între Dumnezeu și averea pământească, tânărul curios a ales-o pe cea din urmă.
Cu „comunismul” lui Hristos, lucrurile sunt simple: iubește-L pe Dumnezeu mai mult decât averea ta, și te vei mântui! Iubește-L pe Dumnezeu și atunci până și averea ta îți va fi ajutor pentru mântuire!
Recomandările noastre
